Un bucurestean plateste salariul pe sapte luni pentru un metru patrat de casa luni, Mai 19 2008

Preturile imobiliare din Bucuresti sunt printre cele mai mari din centrul si estul Europei, locuitorii capitalei fiind nevoiti sa plateasca echivalentul a sapte salarii medii brute pentru a cumpara un metru patrat construit, arata un studiu UniCredit, prezentat duminica la reuniunea BERD de la Kiev. Astfel, un metru patrat intr-o locuinta deja folosita costa anul trecut in Bucuresti, in medie, 2.177 euro/mp, mult peste nivelul din Riga, unde aceeasi suprafata se vindea cu un an mai devreme, in medie, cu 1.372 euro. Pentru salariul mediu, UniCredit a luat in calcul datele privind câstigurile medii pe anul trecut publicate de Institutul National de Statistica (INS). In ceea ce priveste locuintele noi din Bucuresti, un metru patrat costa anul trecut, in medie, 2.475 euro/mp, fata de 1.779 euro/mp in 2005, arata acelasi studiu al grupului financiar italian.

Economistii UniCredit vad, de altfel, anumite semne ca piata imobiliara din Bucuresti ar putea suferi o temperare in perioada urmatoare. “Vedem inca un potential mare al pietei imobiliare românesti pe termen mediu, dar in Bucuresti, in special in zona centrala, preturile ar putea sa se stabilizeze, nu neaparat sa scada. Situatia din Bucuresti este similara cu cea din zona turistica litorala a Bulgariei”, a declarat Debora Revoltella, economistul sef al UniCredit pentru Europa Centrala si de Est. Proiectiile analistilor Unicredit au la baza diferenta dintre preturile imobiliare din România si cele din alte state din regiune, mai dezvoltate economic si cu salarii mai mari. Astfel, in Polonia, pretul mediu al unui metru patrat era anul trecut de 1.968 euro, in Croatia - 1.693 euro, in Estonia, aceeasi suprafata se vindea cu 1.404 euro, iar in Slovacia, cu 1.104 euro.

In alte state din regiune, diferenta esta chiar mai mare, preturile medii din piata imobiliara fiind la mai putin de jumatate fata de Bucuresti. In Ungaria, tara cu produs intern brut (PIB) pe locuitor depaseste cu circa 50% nivelul din România, ezvoltatorii vindeau anul trecut casele la un pret mediu de 1.004 euro/mp, in Cehia, metrul patrat se cumpara cu 787 euro. Bulgaria era anul trecut tara din regiune cu cele mai mici preturi imobiliare, metrul patrat fiind vândut cu 558 euro., Preturile mari ale pietei imobiliare din Bucuresti plaseaza orasul pe ultimul loc in regiune in privinta accesibilitatii pentru populatie. Astfel, daca un bucurestean câstiga in sapte luni de munca echivalentul pretului mediu al unui metru patrat intr-o locuinta deja existanta, un ceh isi permite sa plateasca pretul unui metru patrat cu salariul obtinut pentru o luna de munca, iar un ungur, cu cel obtinut in 1,4 luni.

In Ucraina, tara cu un nivel de dezvoltare inferior celui al României, un metru patrat echivaleaza cu 4,8 salarii medii, in Rusia, cu 4,1 salarii medii, iar in Polonia, un metru patrat poate fi cumparat cu echivalentul a 2,8 salarii medii. Bulgarii au nevoie sa munceasca 2,6 luni pentru a câstiga o suma echivalenta cu pretul unui metru patrat intr-o locuinta. “Accesibilitaea va reprezenta constrângerea majora pe partea de cerere, afectând mai ales populatia cu venituri reduse, care cauta apartamente mici, cu una-doua camere”, se arata in studiu. Bucurestiul este, potrivit studiului mentionat, atipic in regiune si prin avansul rapid al preturilor, de la 407 euro/mp in 2002 - unul din cele mai mici niveluri din regiune la acel moment - la 1.370 euro/mp in 2005 si la aproape 2.200 euro/mp in prezent. ,De altfel, România, alaturi de Ucraina si Kazahstan, a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere a preturilor imobiliare in intervalul 2002-2007, de peste 40% in medie anuala. Bucurestiul beneficiaza de avantajul unui nivel de dezvoltare, calculat dupa PIB/locuitor, de peste doua ori peste media nationala, de veniturile ridicate ale locuitorilor si de migratia interna la nivelul României, vizibila in special prin afluxul constant de populatie inspre Bucuresti.

Oferta redusa de locuinte tine preturile sus

“Proiectele rezidentiale noi sunt mai degraba rare in tara, cele mai multe concentrate in Bucuresti, si tintesc segmentele de clienti cu venituri medii si mari. Primul mare proiect, cu peste 200 de locuinte, a fost lansat abia in 2005, iar 2007 a fost primul an in care au fost terminate 1.400 locuinte in Capitala”, se mentioneaza in studiu. De altfel, regiunea Bucuresti-Ilfov conduce in clasamentul activitatii constructiilor de locuinte, cu circa 3 locuinte/1.000 locuitori finalizate in 2007, semnificativ peste media nationala, de 2,1 locuinte. Studiul UniCredit a calculat pentru România doar preturile din Bucuresti, in timp ce pentru alte state, au fost stabilite preturi medii nationale.

No Responses »

 

Vosganian si-a aruncat diploma de economist miercuri, Mai 14 2008

Anul electoral l-a determinat, se pare, pe ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, sa-si arunce diploma de economist si sa insiruie pe zeci de canale media afirmatii cat mai populiste. Nuantate din plin de catre ministru, afirmatiile acestuia tind mai mult spre sfera science-fictionului decat spre realitatea economica romaneasca. |n continuare va prezentam cateva dintre afirmatiile ministrului care daca nu ar fi fost rostite intr-un an electoral ar pune serioase semne de intrebare asupra modului in care a devenit Vosganian doctor in economie.

Romania a avut in primul trimestru o crestere economica de 7,5% din PIB si o crestere a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul de 15,9%, cifre-record pentru economia de dupa 1990, a anuntat ministrul Finantelor. „A fost cel mai performant prim trimestru din ‘90 incoace. PIB-ul a crescut cu nu mai putin de 7,5%. Mai precis, Romania a produs in primul trimestru cat a produs in tot anul 2000. Sporul pe partea de servicii a fost de 6,7%, iar in constructii, intr-un singur trimestru, cresterea a fost de 32%. Imaginati-va ca toate s-au petrecut pe fondul unei scaderi a consumului energetic, in PIB, de 2%“, a spus ministrul. Adevarul este ca Romania a avut, in medie, o crestere economica reala de 6-7%, ceea ce inseamna ca produsul intern brut a crescut in 8 ani de 1.7 ori. Acestea fiind datele, nu rezulta decat ca in primul trimestru al anului 2008 Romania a produs in jur de 43% din totalul productiei pentru 2000. Vosganian probabil a vorbit despre PIB-ul nominal, care nu tine cont de inflatie. Ceea ce nu vrea sa recunoasca ministrul este ca daca PIB-ul nominal a crescut de cateva ori deoarece au crescut si preturile de cateva ori nu inseamna o reusita notabila.

Ministrul face comparatii nereusite

O alta afirmatie nefericita a ministrului se refera la puterea de cumparare. „|n Romania, cu un euro poti cumpara tot atat cat poti cumpara cu doi euro in Uniunea Europeana, in ansamblu”, a spus Vosganian. Nu se stie exact ce intelege Vosganian prin „in ansambu”, insa in unele state UE gasesti produse la aceleasi preturi ca in Romania sau chiar mai ieftine. Dar, ca sa nu fim rai, putem preciza ca Fondul Monetar International mentioneaza ca in Romania cu un euro poti cumpara cat cu 1.5 euro in UE. Rand pe rand, ministrul a ajuns si la deficitul comercial care, dupa parerea sa, tinde sa se reduca. „Exporturile au crescut in primul trimestru cu 13,5%, in timp ce importurile au crescut cu numai 12,3%. Speram chiar intr-o scadere a deficitului de cont curent anul acesta, pe fondul scaderii evidente a celui comercial“, a declarat Vosganian. Nu iti trebuie o diploma de la ASE ca sa iti dai seama ca este o copilarie sa te bucuri ca avansul importurile a fost cu doar 1% mai mic decat cel al exporturilor in contextul in care Romania are un deficit comercial de aproape 50%.

Vosganian, pus la punct de companiile petroliere

Ar fi corect ca profiturile companiilor petroliere si ale supermarketurilor sa nu fie rezultate din cresterile de preturi, ci din realitatile economice, a spus ministrul Vosganian. Mai mult, acesta a anuntat ca le va face companiilor recomandari care – „avand in vedere ca vin din partea ministrului de Finante” - vor fi tratate de acestea cu toata seriozitatea. Nu a durat mult si replica societatilor petroliere a venit dand peste cap „planurile” ministrului. Romania depinde de importurile de titei, intrucat productia interna acopera doar 45% din consum, arata reprezentantii Rompetrol dupa ce Vosganian a sustinut ca societatile petroliere nu trebuie sa motiveze cresterea preturilor carburantilor prin scumpirea petrolului pe piata internationala. „Romania este o tara care depinde de importurile de titei, iar pretul carburantilor este strans legat de evolutia pretului petrolului pe piata internationala. Productia interna nu acopera decat 40-45% din consumurile interne. Vom participa la discutiile propuse de autoritati si vom analiza solutiile avansate de Ministerul Economiei”, au declarat reprezentantii Rompetrol. Potrivit ministrului Vosganian, companiile petroliere nu trebuie sa creasca pretul carburantilor motivand prin scumpirea petrolului pe piata internationala, intrucat acestea comercializeaza si produse petroliere de productie interna. „Atragem atentia companiilor petroliere ca unele produse pe care le comercializeaza sunt extrase din solul romanesc si nu pot motiva cresterea pretului carburantilor prin faptul ca barilul de petrol a ajuns la 125 dolari”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, redeventele platite de companiile petroliere pentru exploatarea campurilor petroliere din Romania sunt printre cele mai mici din Europa.

420 de taxe si impozite

Poate ca Vosganian trebuia sa aminteasca dupa toate acestea ca, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial despre competitivitatea globala, romanii platesc cele mai multe taxe si impozite. Mai exact, Banca Mondiala a identificat in Romania aproape 100 de taxe si impozite pe care le platesc firmele, la care se adauga alte 100 de taxe parafiscale, mai mult decat dublu fata de oricare dintre tarile Uniunii Europene. |n total, o estimare a Ministerului Finantelor arata ca numarul taxelor si impozitelor platite de persoanele fizice si juridice din Romania se ridica la 420. |n plus, aproape jumatate din salariul romanilor se duce la stat, mai exact 46,25%, sub forma de cotizatii sociale. Astfel, Romania se afla pe locul sase din 26 de tari, intr-un clasament al valorii contributiilor platite catre stat in Europa. Cele mai mici contributii se platesc in Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde nu depasesc 30%.

No Responses »

 

Case mai ieftine in afara luni, Mai 5 2008

O locuinta sau o casa de vacanta in Cipru, Brazilia, Grecia, Bulgaria sau Egipt reprezinta una dintre cele mai recente tentatii imobiliare pentru romani. Conform Alpine Group, companie imobiliara americana cu filiala in Otopeni, pe langa posibilitatea petrecerii unor vacante in conditii deosebite, de lux, achizitia unei proprietati in Cipru, de exemplu, poate fi considerata o investitie sigura şi rentabila, intrucat valoarea investitiei ar creşte, anual, cu peste 25 la suta. Reprezentantii Alpine Group sustin ca achizitia casei se face direct de la constructor, fara comision. In Cipru sau Spania, pretul unui apartament nou porneşte de la 90.000 de euro, iar o vila cu cinci dormitoare de la 600.000 de euro, langa plaja, iar in zone rezidentiale in apropierea plajei, de la 300.000 de euro. O vila cu trei dormitoare - de la 400.000 de euro langa plaja, iar in alte zone rezidentiale de la 200.000 de euro. In Brazilia, o vila cu trei dormitoare, cu piscina, in apropierea plajei, are un pret de pornire de 130.000 de euro, iar un apartament - 90.000 de euro. De asemenea, o vila cu cinci dormitoare, cu piscina, langa plaja, costa 220.000 de euro. Reprezentantii Alpine Group sustin ca sumele provenite din inchirierea a doua asemenea proprietati acopera ratele pentru toate cele trei imobile, astfel incat unul dintre ele ramane permanent la dispozitia investitorului.

Finantarea este disponibila pe termen lung, de pana la 40 de ani, cu o dobanda de cinci la suta pe an. Contributia minima proprie este de 20 la suta din valoarea proprietatii achizitionate, in conditiile in care, sustin reprezentantii firmei, nu este necesar sa fie dovedita existenta veniturilor pentru obtinerea finantarii. In Grecia, compania Panhol, care are filiala in Romania, are in derulare trei proiecte: locuinte, spatii comerciale (in Salonic), respectiv case de vacanta - in Halkidiki. La preturi pornind de la 131.000 de euro pentru un apartament de minimum 62,75 mp, care va fi finalizat in 2009, un cetatean roman poate avea o casa de vacanta in insorita Grecie. Vile ‘la cheie’ in Grecia, construite in 2007, in suprafata de 90 mp, sunt disponibile de la 240.000 de euro. In varianta ‘pentru locuit’, compania Panhol propune ‘la cheie’, in noua imobile noi din Salonic, peste 160 de locuinte, la preturi pornind de la 98.000 de euro. Preturi mult mai mici sunt in Bulgaria, unde compania Morada din aceasta tara are pregatite proiecte rezidentiale la munte sau la mare. Langa Nessebar, localitate litorala aflata pe lista de patrimoniu UNESCO, o garsoniera intr-un ansamblu rezidential are preturi de pornire in jur de 11.000 de euro. Tarifele difera, insa, in functie de suprafata şi de data receptiei. Astfel, o locuinta contractata in septembrie 2007, cu finalizare octombrie 2008, a avut un pret de 15.000 de euro. Cele mai ieftine sunt apartamentele din ansamblurile preconizate a fi gata in 2009. Mai scumpe sunt ofertele din Varna, Bourgas, Sveti Vlas, pentru apartamente cu suprafete generoase, in conditiile in care, in Bulgaria, tarifele sunt sub 800 euro/mp construit. Un avantaj pentru cumparator - a precizat, luni, pentru Rompres, Penka Atanasova, reprezentant Morada - il reprezinta faptul ca locuintele vor fi noi şi pot fi platite in patru rate, eşalonat, pe durata constructiei, iar presiunea financiara nu va fi atat de mare. Compania din Bulgaria are pregatite oferte similare şi la munte. Astfel, in Bansko, o garsoniera cu o suprafata de aproximativ 37 mp costa in jur de 31.000 de euro. Cel mai scump in acest ansamblu este apartamentul cu doua dormitoare, in suprafata de 85,67 mp: 69.392 de euro. Oferte asemanatoare, cu apartamente, sunt la Pamporovo.

In schimb, o vila la Karjali, in Muntii Rodopi, cu o suprafata de 110 mp, costa 88.000 de euro. Cea mai ieftina locuinta, insa, care a fost ofertata, in martie, la Targul Imobiliar National, este un apartament de doua camere la 10.000 euro, in statiunea egipteana Hurghada. In Romania, un apartament la bloc cu doua camere de 80 mp la Mamaia Nord, ofertat de compania imobiliara Moglan, este la pretul de 100.000 de euro. Aceeaşi companie ofera, la Predeal, in zona Malul Ursului, apartamente la bloc la un pret de 1.700 de euro/mp suprafata construita. La Costineşti, in zona epavei, cea mai ieftina locuinta oferita de Arcada Euro Imobiliare este o garsoniera de 37 mp, la aproximativ 45.000 de euro, iar cea mai scumpa, un apartament cu terasa, de aproape 160.000 de euro. Aceeaşi firma oferteaza apartamente in vila, in centrul statiunii Costineşti, la preturi de la 55.000 de euro (garsoniera de 39 mp) la 176.000 de euro (apartament de 112 mp). Preturile din Romania sunt, insa, departe de a fi considerate accesibile. O confirmare vine şi de la Sinaia, unde, de exemplu, Agentia imobiliara Mervani mai are disponibile, in zona Castelului Peleş, doua garsoniere noi, in suprafata de aproape 32 mp, la pretul final de 77.603 euro. Compania imobiliara a vandut toate locurile de parcare acoperite aferente imobilului in care se afla cele doua garsoniere, la un pret, pentru fiecare, de 11.156 euro.

No Responses »

 

Romania resimte presiunile accentuate de majorari salariale din Estul Europei luni, Mai 5 2008

Cand mii de muncitori au facut greva luna trecuta la uzinele Dacia Renault din Romania, ca sa ceara o majorare cu 70% a salariilor, sindicatele din tara si-au trimis reprezentanti care sa se alature protestului, consemneaza, luni, Reuters. Greva care a durat trei saptamani a determinat o majorare cu 23% a salariilor angajatilor de la Dacia, mai mult decat dublul ofertei initiale a conducerii, iar miscarea a aratat ca in Romania presiunile salariale deja accentuate cresc anul acesta la fel ca in restul regiunii. De la minerii din Polonia pana la angajatii fabricilor de utilitati din Bulgaria, sindicatele din Centrul si Estul Europei au cerut majorari salariale masive, deoarece oamenii resimt apasarea scumpirii alimentelor si a energiei.

In Romania, cresterea cu doua cifre a salariilor este considerata o amenintare principala la adresa stabilitatii macroeconomice pe termen lung, in contextul in care tara se confrunta cu un consum dezlantuit care a umflat deficitul extern in numerar.Si in restul regiunii, ingrijorarea din cauza inflatiei si pierderile la nivel de competitivitate se accentueaza masiv.”Nu mai suntem la fel de competitivi cum eram acum cativa ani si daca vor creste in continuare sustinut costurile muncii, vom deveni tot mai putin atractivi”, a spus seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Saracia si dezamagirea de ritmul lent al reformelor care au dus Romania in Uniunea Europeana anul trecut, ca si extinderea diferentelor intre cei saraci si cei bogati din economia in crestere rapida au potentat ani intregi cererile de majorari salariale, scrie Reuters. Cererile de majorari salariale au luat un nou avant in prezent, in contextul luptei interne dintre partidele politice in apropierea alegerilor parlamentare din 2008, corelate cu accentuarea inflatiei si scumpirea energiei. “Socul din buzunarele oamenilor va fi mare”, a spus seful Cartel Alfa, cel mai mare sindicat din Romania, Bogdan Hossu.”Hai sa fim realisti”, a adaugat Hossu si a explicat ca “presiunile sociale potentiale vor fi mai accentuate decat anul trecut din cauza alegerilor”, mai scrie Reuters. Ovidiu Jurca, un oficial al Blocului National Sindical (BNS), a avertizat ca se poate sa urmeze mai multe greve “in sectorul energetic unde exista un sindicat puternic si un angajator care uita practica optima la niveluri europene”.”Exista multe probleme nerezolvate in sectorul public sau in transporturi si productie”, a declarat, pentru Reuters, Ovidiu Jurca.

Oamenii vor bani mai multi

Protestul de la Dacia a fost urmat de o greva la principala companiei siderurgica din Romania, ArcelorMittal, unde o treime dintre angajati au cerut sa fie platiti mai bine. Soferii de camioane si ofiterii de politie au inaintat la randul lor, in aprilie, cereri de imbunatatire a legislatiei si a infrastructurii. In Polonia, unde emigratia a determinat o inasprire a situatiei de pe piata muncii, minerii au obtinut o majorare cu 10% a salariilor dupa un protest care a durat 46 de zile in februarie. Guvernul considera ca salariile medii vor creste cu 12% anul acesta in sectorul mineritului din Polonia. In Bulgaria, cei 2.700 de muncitori de la compania energetica CEZ din Cehia au primit o majorare cu 25% a salariilor dupa o greva din Ungaria, unde salariile medii au crescut cu 13% de anul trecut incoace, iar majorarile salariale reprezinta un motiv central de ingrijorare pentru banca centrala. Fondul Monetar International (FMI) a avertizat asupra efectelor secundare ale cresterii salariilor asupra economiei in regiune si a cerut guvernelor sa opreasca platile excesive si a aratat o extindere asupra companiilor private a cererilor salariale din sectorul public. Analistii spun insa ca sunt foarte slabe sansele ca guvernul minoritar de la Bucuresti sa fie zgarcit cu salariile, in contextul in care sustinerea publica a acestuia este scazuta inainte de alegerile programte pentru trimestrul al patrulea.

Observatorii avertizeaza mai ales asupra faptului ca discutiile despre bugetul pentru 2009, care trebuie predat inainte de alegeri, vor crea ocazia pentru noi concesii si noi dezbateri despre majorarea salariului minim. La inceputul acestui an, Ministerul roman al Transporturilor a evitat o greva a mecanicilor din sistemul feroviar, consimtind la o majorare salariala cu 13%. Guvernul roman vrea sa limiteze insa cresterile salariale din sectorul public la 10% in medie in acest an.O modalitate prin care guvernul ar putea majora castigurile fara a incalca limita pentru salarii ar fi sa dea prime, care ar determina insa o accentuare a cererilor facute angajatorilor privati, spun observatorii, citati de Reuters. Primele semne de astfel de cheltuieli au aparut in ultimele luni, in care parlamentarii romani au primit o prima echivalenta cu 10% din salariilor lor lunare, ca sa compenseze pentru expunerea la radiatiile de la antenelor de pe cladirile mari. Ministerul Sanatatii a propus o prima de “stabilitate” pentru personalul din sector. Presa locala a aratat ca angajatii civili din orasele mici din Romania cer bani in plus pentru “loialitate” si “confidentialitate”. Sindicatele au cerut guvernului sa includa primele in salariile de baza, ceea ce ar duce la o crestere a transparentei politicii salariale. Reprezentantii sindicali au cerut si ca nivelul salariilor sa fie corelat cu inflatia si cu castigurile de productivitate. Inflatia a atins in martie un maxim al ultimilor doi ani in Romania, de 8,6%, mai scrie Reuters. “Un astfel de mecanism de ajustare ar avea tensiuni sociale reduse pe scara larga”, a estimat Hossu si a adaugat ca presiunile asupra fondului de salarii ar putea fi suportate mai usor de catre angajatori in acest fel. Rugati sa comenteze cu privire la presiunile salariale, reprezentantii Ministerului roman al Economiei si Finantelor au reiterat ca anul acesta cresterile salariale vor fi limitate. Investitorii s-au plans din cauza cresterii salariilor, ca si a lipsei de forta calificata de munca, o problema intalnita in intreaga Europa de Est, dar banii straini continua sa intre in Romania, din cauza costurilor relativ scazute ale muncii. Salariile medii nete din Romania, unde aproape jumatate din forta de munca este sindicalizata, s-au cifrat in februarie la 1.134 lei (481,5 dolari), in crestere anuala cu 20,5%. Salariul minim de anul trecut din Romania a fost insa al doilea cel mai scazut din Uniunea Europeana (UE), potrivit datelor Oficiului European de Statistica, Eurostat, preluate de Reuters.

No Responses »

 

Angajatii romani au pus bicele pe companiile multinationale marţi, Apr 15 2008

                 - DEPARTAMENTUL ECONOMIC -

                   Perioada salariilor mici acordate muncitorilor romani de către companiile multinationale se apropie de final. Cel putin asa reiese din evenimentele petrecute in ultima perioadă (in care angajatii romani au avut rolurile principale) care s-au soldat cu majorări salariale precedate de greve generale. Un economist al think-tank-ului Grupul pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea, a declarat că protestele sunt un semn care arată că Romania nu mai doreste să fie privită ca o economie emergentă.
Primul argument pentru care companiile intră pe piata din Romania este costul scăzut al fortei de muncă si al salariilor. Afirmatia este dovedită intrările pe piata romanească a unor branduri celebre ca Nokia, Ford, ArcelorMittal (unde are loc o greva). Mai mult si compania Daimler ia in calcul posibile relocări ale productiei in Romania si Polonia. Liderul confederatiei sindicatelor BNS, Costin Dumitru, ce reprezintă muncitorii din sectorul de automobile si cel naval, a descris grevele ca pe o “lectie acordată multinationalelor”. Greva de la Dacia, subsidiara grupului Renault ce produce autoturismul Logan, ar putea prevesti posibile proteste in alte sectoare, potrivit lui Dumitru. In momentul de fată, constructorul auto francez Renault răsuflă usurat că greva de la Dacia a luat sfarsit, in conditiile in care această uzină este responsabilă pentru 10 procente din productia totală a grupului si, in plus, marja de profit a uzinei romanesti este de peste sase procente, adică aproape dublu fată de media de 3,3 procente inregistrată anul trecut de restul grupului auto francez. Luna trecută, muncitorii de la Dacia au intrat in grevă solicitand o majorare salarială de 50 de procente.

Rezultatul grevei
La final, după trei săptămani de grevă in care grupul pentru care lucrau a avut pierdieri financiare semnificative, angajatii de la Dacia s-au multumit cu o majorare de 28 de procente si au reluat lucrul. Argumentul muncitorilor de la Dacia pentru cresterea salarială este simplu, dacă ei produc masini pentru pietele occidentale, atunci ar trebui să plătească un salariu comparabil cu cel al colegilor lor francezi. In momentul de fată salariul lor reprezintă doar a sasea parte fată de salariul omologilor lor de la uzinele Renault din Franta, chiar dacă muncitorii Dacia au beneficiat de o majorare salarială de 140 de procente intre 2003 si 2007, mult peste cresterea inflatiei si cresterea medie a salariilor din Romania. Renault a preluat uzina Dacia in anul 1999 si intre timp a transformat această uzină in unul din stalpii strategiei sale internationale. Dacia produce modelul low-cost Logan, dezvoltat initial pentru pietele emergente dar care intre timp s-a dovedit un succes in tările occidentale. Mana de lucru ieftină si taxele reduse, impreună cu succesul de piată al modelului Logan, au ajutat grupul Renault să facă fată conditiilor dificile de pe pietele mature din Europa Occidentală.
Multinationalele simt presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est
Dar Renault nu este singurul constructor care incepe să simtă presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est. Majoritatea constructorilor auto din Occident s-au indreptat spre aceste piete in căutarea de locatii competitive pentru amplasarea productiei lor. Anul trecut, Ford s-a confruntat cu proteste similare la uzina sa din apropiere de Sankt Petersburg, Rusia, care produce popularul model Focus. Muncitorii rusi au solicitat o majorare salarială de 30 de procente. Mutarea productiei in căutarea de zone cu costuri reduse nu este ceva nou in industria auto. La mijlocul anilor 1970, una din destinatiile favorite ale constructorilor auto europeni si americani era Spania si, intr-o mai mică măsură, Portugalia. Ford, General Motors, Renault, Peugeot-Citroën, Volkswagen si Fiat si-au mutat operatiunile sau au infiintat societăti mixte in Peninsula Iberică. Insă la finele anilor 1990 Spania si-a pierdut atractia ca urmare a solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sindicatelor si muncitorilor din industria auto.
Presa internatională a analizat ceea ce se intamplă in Romania
Renumita publicatie Financial Times a efectuat o analiză din care se poate concluziona că ceea ce se intamplă acum in Europa de Est urmează un model similar cu ceea ce s-a intamplat in Peninsula Iberică, cu o singură diferentă ingrijorătoare. In cazul Spaniei a fost nevoie de 20 de ani pentru ca ciclul low-cost să ajungă la sfarsit, in cazul Europei de Est se pare că ciclul a durat numai 10 ani. Companiile auto ar putea să inceapă să caute noi locatii pentru solutiilor lor de reducere a costurilor pe termen lung.

2 Responses »