Bancile discrimineaza bolnavii de HIV din Romania refuzand sa le acorde credite joi, Iun 26 2008 

Avocatul Iulian Urban vine în ajutorul persoanelor bolnave de HIV care din cauza bolii de care suferă nu pot contracta credite de la băncile comerciale. “Din seria Mecanismele Fraudei, vom discuta aici despre cazul bolnavilor de HIV din tara noastra, carora atotputernicele banci, care de ochii lumii sponsorizeaza tot felul de campanii umanitare (de pe urma carora nu urmaresc defapt decat sa castige reclama si popularitate) , refuza pur si simplu sa le acorde credite. Povestea este incendiara si arunca Romania in Evul Mediu , pentru ca numai acolo bolnavii erau aruncati in gropi , erau izolati , nu aveau drepturi sociale si economice si erau lasati sa moara; ei bine sistemul bancar din Romania anului 2008, o tara membra a Uniunii Europene, arunca intr-o asemenea izolare bolnavii de Hiv/Sida si pentru asta trebuie sa le plateasca milioane de euro cu titlu de despagubiri; iar avocatii acestor oameni intentioneaza sa ceara daune de 5 milioane de euro bancilor care le-au refuzat acordarea de credite”, notează avocatul Iulian Urban pe http://www.urbaniulian.ro.

In colaborare cu UNOPA ( Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV ) , avocatul a cazut de acord sa sprijin persoanele care sufera de HIV din tara noastra, sa dea in judecata aceste banci si societati de credit de consum, care le refuza accesul la un banal credit de consum, pentru ca, exista dovezi puternice si imbatabile care demonstreaza cum mai multe persoane aflate in evidenta UNOPA , efectiv au fost date afara din sediile unor banci, cand s-a aflat care este natura bolii de care sufera. Doua persoane care sufera de HIV/SIDA au demarat o actiune ampla prin care au luat la rand mai multe banci de unde au incercat sa obtina credite de consum. Discutia cu angajatii

bancilor au decurs normal, pana ce li s-au prezentat in mare care sunt actele de care ar avea nevoie ca sa ia un credit, si li s-a spus ca trebuie sa incheie si o asigurare de viata , pentru ca nu este asa, banca isi ia toate masurile de siguranta ca sa nu piarda bani, in vreme ce aceste banci pot sa dea faliment, pot sa modifice cand si cum vor dobanzile, pot sa refuze inchiderea conturilor bancare doar ca sa inscrie cat mai multi romani la Biroul de Credit.

Ei bine, cand discutia ajungea la stadiul de “asigurare de viata” , cele doua persoane aflate in evidentele UNOPA ca fiind suferinzi de HIV/SIDA, si acestea comunicau angajatului bancii care este boala de care sufera, dintr-o data acesta se schimba la fata, le lua hartiile din fata de pe masa, si le spunea ca nu li se poate da credit pentru ca ” firma de asigurare refuza sa incheie polite de asigurare pentru cazul dvs.”…..Daca tinem cont de noianul de legi cu care Parlamentul si Guvernul, in campaniile lor de imagine au categorisit aceste persoane , nu putem sa nu ne intrebam cum este posibil sa fie tratati astfel.

UNOPA conform legii, sustine si chiar garanteaza bancii ca toate dobanzile si comisioane unui credit bancar , adica devine un garant al acestor persoane defavorizate, insa bancile considera nula aceasta garantiem preferand sa le izoleze si sa le ignore ca fiinte umane care au drepturi sociale si economice. In opinia nazista si fascista a acestor banci, numai “exemplarele sanatoase clinic” au dreptul sa ia un credit, ceea ce este un abuz colosal.

Cele doua persoane care sufera de HIV/SIDA au invocat pe baza de documente faptul ca, ei sunt pana in ultima zi a vietii oameni care au drepturi, si mai au de trait in medie 10-15 ani de zile; astfel ei nu reusesc sa inteleaga de ce de exemplu, bancile au dat credite unor persoane bolnave de cancerr, la care speranta de viata este mult mai mica , in vreme ce ei suferinzii de Hiv/Sida nu au nici un fel de acces la aceste credite bancare. Este intr-adevar o discriminare iesita din comun, incompatibila cu statutul nostru ca natiune, insa eu cred ca este un tribut pe care il platim pentru ca , in ultimii ani, am preferat sa tacem sa acceptam supusi abuzurile bancilor , fara sa reclamam, fara sa invatam faptul ca trebuie sa ne adresam avocatilor ca sa le deschidem procese si sa le cerem daune. Probabil ca este ceva ce tine de spiritul si mentatilitatea de invinsi cu care suntem crescuti la natiune, care ne face sa pierdem mereu , in viata sociala, economica sau in sport, ca tot am pierdut lamentabil in fata Olandei la Campionatul European de Fotbal. Insa, indiferent de cat de ignoranti suntem , indiferent de faptul ca suntem delasatori, ca lasam inclusiv la vot pe altii sa decida pentru noi soarta noastra si a copiilor nostri, totusi nimeni si nimic nu le da dreptul acestor banci care raporteaza profituri gigantice in Romania, sa isi bata joc de o categorie de oameni defavorizati.

“O sa pregatesc impreuna cu avocatii care vor reprezenta aceste persoane in procesul care se va intenta bancilor, un material socant in care voi prezenta numele bancilor care au putut sa se comporte ca in Evul Mediu, si le voi pune in fata faptului ca au refuzat sa dea credite unor oameni care , sunt condamnati la moarte fix de catre statul roman; pentru ca aceste doua persoane nu au contactat HIV asa cum li s-a spus de catre un tupeist de angajat al unei banci, adica pentru ca si-au “luat-o pe la spate” si pentru ca in spitalele din Romania, oamenii iau HIV de la siringile cu care li se fac injectii sau transfuzii de sange, pentru ca asa cum spun si Parazitii , in spitalele din straintate , spre deosebire de ale noastre, este mai curat decat este la noi pe strazi ! Pur si simplu bancile nu vor avea nici o sansa in acest proces , intrucat efectiv au descriminat niste persoane care sufera de boli capatate in insalubrele spitale romanesti, astfel incat nu vor gasi nici un fel de explicatie pentru discriminarea criminala cu care s-au purtat. Iar aceste persoane vor un singur lucru : avocatii vor demonstra faptul ca bancile investesc in campanii de ajutorare umanitare bani, doar ca sa isi faca reclama, astfel incat vor cere acestora sa le plateasca daune echivalente cu banii bagati in asemenea campanii si reclame de catre bancile din Romania, de la momentul la care ei s-au imbolnavit si pana la zi, iar sumele care se pot calcula provizoriu, depasesc in ultimii 7 ani valoarea de 5 milioane de euro”, sustine Iulian Urban.

Avocatul precizeaza ca dincolo de daune, va ramane semnalul pe care il va da in mass-media internationala acest proces, care va demonstra faptul ca sistemul bancar din Romania, in ciuda faptului ca a raportat cele mai mari profituri din Uniunea Europeana, nu are ochi, nu are mila, si dispretuieste pe acesti “paria” ai societatii care sunt persoanele bolnave de HIV/SIDA! Iar avocatii spera sa il umple de rusine in fata intregii Europe !

Cu siguranta acest proces in care bancile din Romania sunt acuzate de discriminare motivand boala de care sufera acesti consumatori, va fi unul de rasunet nu numai national dar si international, mai ales ca bolnavilor de HIV nu li se interzice accesul la credite , in tarile de origine ale multora din aceste banci si ma refer aici la Franta, Germania, Italia sau Austria, astfel incat asistam efectiv la o bataie de joc si la o mizerie care li se face acestor oameni. Pentru ca, indiferent ca acestor banci le place sau nu, inclusiv bolnavii de HIV sunt cetateni si consumatori ai acestei tari, atata timp cat le da D-zeu zile, si nici o norma bancara nu poate face ca o banca care face profituri colosale in Romania, intr-o tara membra a Uniunii Europene, sa-i dea dreptul sa adopte atitudini considerate apuse in Europa odata cu teoria “solutie finale” a nazistilor si a maleficului Doktor Mengele! Cazul este unul foarte grav, si odata adus in fata Justitiei, se va obtine o hotarare judecatoreasca care va schimba sistemul banca romanesc, un sistem dominat de bancile care folosesc mijloace de constrangere a consumatorilor, care si-au tras de partea lor Biroul de Credit; aceste banci care sfideaza legile si morala, isi permit sa faca bani de pe urma naivilor de romani, care nu s-au obisnuit inca sa reclame si sa le deschida procese, iar asa cum am aratat mai sus, nu se sfiesc nici macar sa profite de boala unor oameni condamnati la moarte de un sistem medical ticalosit, refuzand sa-i considere cetateni si consumatori care au dreptul sa primeasca un credit bancar .

Pentru comentarii sau sugestii va invit sa scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

Compania Electrica se confrunta cu o criza de lichiditate duminică, Mai 4 2008 

Electrica SA, nevoita sa se imprumute cu 70 de milioane de RON de la ING Bank; decizia survine unei crize de lichiditati cu care s-a confruntat compania de electricitate la inceptului anului; pentru acest serviciu financiar, Electrica SA va plati catre ING Bank suma de 4.373.000 RON 

 

Electrica SA a obtinut la inceputul lunii aprilie un contract de facilitate de credit de la ING Bank, in valoare de 70 de milioane de RON, adica aproximativ 19 milioane de euro. Acest tip de credit reprezinta o modalitate de finantare a activitatii curente a agentilor economici, pentru a face fata unor plati immediate in cazul in care volumul acestor plati depaseste disponibilitatile existente. In limbaj economic, creditul a fost contractat pentru acoperirea necesarului de capital circulant, completarea necesarului de lichiditati, in vederea fluidizarii platilor catre furnizorii de energie electrica si a altor obligatii de plata scadente, precum si pentru emiterea de scrisori de garantie bancara, necesare desfasurarii activitatii economice de zi cu zi. Aceasta a fost explicatia pe care ne-au dat-o reprezentantii Electrica atunci cand i-am intrebat care a fost scopul contractarii creditului. Cu alte cuvinte, Electrica SA se afla, la inceputul lui februarie 2008, cand conducerea societatii a luat decizia contractarii unui credit, in criza de lichiditati. Pentru ca i-a asigurat accesul la imprumutul de 70 milioane de RON, Electrica SA va plati catre ING Bank suma de 4.373.000 RON. Creditul a fost obtinut printr-o procedura de negociere. Astfel, nu numai ING Bank a depus o oferta de asigurare a acestui serviciu financiar, ci si alte institutii bancare: BRD Groupe Societe Generale vroia un comision de 4.387.080 RON, Raiffeisen Bank 4.765.400 RON, EximBank 4.838.000 RON, iar Alpha Bank 4.828.000 RON. Citibank, desi a fost preselectata, nu a mai depus nicio oferta. Asa cum se poate observa cea mai buna oferta este cea care de altfel a si fost desemnata castigatoare, si anume oferta depusa de ING Bank. Electrica SA este o societate cu capital integral de stat, aflata in subordinea AVAS. Compania are ca obiect de activitate distributia si furnizarea energiei electrice. Electrica SA a devenit societate comerciala separata in 2000, dupa restructurarea CONEL. In anul 2005 au fost privatizate 4 filiale de distributie si furnizare a energiei electrice. In 2006, Electrica SA avea un numar de 23.113 angajati, iar cifra de afaceri a companiei a fost de 1,42 miliarde de Euro in primele 9 luni ale anului trecut. Strategia energetica a Romaniei, aprobata in toamna anului trecut, prevede infiintarea unei companii energetice nationale, care sa cuprinda producatori de energie si societatile de distributie ramase in proprietatea statului. Potrivit unui proiect elaborat de AVAS, Electrica SA ar putea face parte dintr-o companie energetica integrata, alaturi de Hidroelectrica, Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari, noua companie urmand sa aibe o valoare cuprinsa intre 20 si 24 miliarde de euro.

Sursa: reporteri.ro

Orientul Mijlociu se indreapta catre un razboi financiar cu Statele Unite ale Americii miercuri, Apr 30 2008 

 

Tot mai multe companii petroliere si-au anuntat intentia de a renunta la moneda americana in tranzactiile petroliere. Mai mult, Iranul, al patrulea exportator de titei din lume, a incetat complet sa mai efectueze tranzactii petroliere in dolari, considerand ca acesta nu mai este o moneda fiabila. “Intreg comertul iranian de petrol este efectuat in euro si yeni”, a declarat directorul pentru afaceri internationale al Companiei Petroliere Nationale Iraniene, Hojjatollah Ghanimifard, pentru agentia de stiri iraniana Fars News Agency. “Am cazut de acord cu toti clientii nostri privind efectuarea schimburilor de petrol in alte monede decat dolarul american”, a adaugat acesta. Teheranul incearca, pe de alta parte, sa isi convinga partenerii din Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sa renunte la tranzactiile in dolari si sa inceapa sa lucreze cu alte monede, precum euro. Oficial, se vorbeste despre deprecierea dolarului care aduce pierderi exportatorilor, dar neoficial, neutilizarea dolarului in tranzactiile petroliere ar putea anunta inceputul unui razboi financiar de mare amploare. Aceasta mutare va avea un efect devastator asupra dolarului, genera nd o cerere mare si brusca pentru euro si, simetric, o oferta considerabila de dolari pe pietele financiare internationale. Sumele disponibilizate in dolari vor tinde repede sa se deplaseze catre Statele Unite care vor fi inundate cu cantitati mari de fosti „petrodolari“, generand astfel inflatie. In momentul de fata, politica externa a Iranului este mult mai consistenta, mai precauta si mai bine gandita. Astazi, Iranul detine aliante politice, economice si probabil militare cu Rusia si China, si conteaza in Uniunea Europeana pe sprijinul Frantei si al Germaniei. In plus, in ciuda dezinformarilor raspandite de presa la adresa sa, Iranul a actionat intr-o maniera prudenta prin insusi faptul ca a amanat deschiderea bursei de titei de la Teheran, intelegand, desigur, ca aceasta este o foarte puternica „arma de distrugere in masa“ pe care o pot folosi impotriva Statelor Unite ale Americii si a aliatilor acestora.

 

Revenind la buna politica externa a Iranului recent acest stat a propus celui mai mare producator independent de titei din Rusia, Lukoil sa isi extinda participarea din cadrul proiectelor petroliere si de gaze naturale din Republica Islamica. Compania petroliera a facut anuntul dupa o reuniune de la Moscova, la care au participat directorul executiv al Lukoil, Vagit Alekperov, si ministrul adjunct al petrolului din Iran, Hossein Noghrehkar Shirazi. Alekperov a spus ca in Iran exista multe zacaminte promitatoare de petrol si de gaze naturale, iar compania pe care o reprezinta va studia propunerile iraniene.

 

Mai mult, grupul petrolier rus Lukoil ar putea analiza posibilitatea vanzarii petrolului in ruble, si nu in dolari, in cazul in care moneda americana continua sa se deprecieze, a anuntat un inalt oficial al companiei. Compania isi extinde deja campania de vanzari a produselor rafinate in interiorul Rusiei, pentru a-si spori veniturile, a declarat directorul de dezvoltare strategica al Lukoil, Andrei Gaidamaka. „Suntem ingrijorati de slabiciunea dolarului“, a precizat acesta la New York. „Atat timp cat venitul este calculat in dolari si cheltuielile sunt calculate in ruble, iar venitul scade din cauza deprecierii dolarului, trebuie sa facem ceva“, a declarat acesta. Gaidamaka a mai precizat ca daca Organizat ia tarilor Exportatoare de Petrol isi va modifica politica, renuntand la comercializarea petrolului in dolari, „cred ca majoritatea producatorilor din lume vor fi nevoiti sa faca la fel“. Si presedintele adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat ca grupul pe care il reprezinta, ce livreaza un sfert din gazele naturale consumate in Europa, analizeaza posibilitatea vanzarii petrolului si gazelor naturale produse in ruble, in locul dolarilor.

 

Ideea vanzarii hidrocarburilor in ruble face parte din aceeasi categorie cu cea a declaratiilor presedintelui rus Vladimir Putin, si a altor inalti oficiali rusi, care vad un rol mult mai important pentru moneda rusa pe piata internationala.

 

Trecerea de la petro - dolari la petro - euro

 

Asa cum am aratat, daca o importanta parte a pietei mondiale a petrolului (aproximativ 30-40% din productia mondiala) va inceta sa mai fie tranzactionata in dolari si va trece la euro, cu tranzactii bilaterale suplimentare in ruble (cu Rusia) si in yuani (cu China) ne putem astepta sa urmeze si alte tari dependente de dolarul american. In aceasta situatie „petro-dolarii“ vor fi inlocuiti de „petro-euro“. Cu toate ca legislatia americana impiedica companiile straine sa investeasca in Iran, sunt state care au inceput sa o ignore. Astfel China, care a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului in ultimii ani, a ignorat legislatia, facandu-si publice retinerile privind utilitatea accentuarii sanctiunilor ONU contra Teheranului, ce au ca scop determinarea statului iranian de a-si suspenda programul nuclear.

 

Iranul isi consolideaza relatiile cu marile state

 

Drept urmare, Iranul si grupul petrolier chinez Sinopec au semnat cu o saptamana un contract in valoare de doua miliarde dolari pentru dezvoltarea campului petrolier de la Yadavaran, situat in sud-vestul statului iranian. Contractul a fost semnat de catre presedintele Sinopec international exploration, production and cooperation (Sipc), Zhou Baixiu, si de vice-ministrul iranian al petrolului, Hossein Noghrehkar Shirazi. „Estimarea initiala privind costul proiectului este de aproximativ doua miliarde de dolari, costul sau final fiind determinat dupa implementarea ofertei“, a afirmat ministrul iranian al petrolului, Gholam Hossein Nozari, dupa semnarea acordului. In afara de aspectul comercial, contractul reprezinta victoria politica a Iranului in fata presiunilor SUA, ce doresc sa descurajeze marile companii straine cu privire la investitiile din Republica islamica. De cativa ani, nicio companie petroliera de importanta internationala nu a semnat un contract de investitii in Iran. Nozari a estimat ca „acordul cu Sinopec demonstreaza ca Iranul nu duce lipsa de investitii si ca noi ne consolidam relatiile economice cu China“. Al „doilea mesaj este ca daca alte state urmaresc sa investeasca in marile proiecte petroliere si de gaze naturale din Iran, nu trebuie sa piarda ocazia“, a adaugat acesta. Statele Unite, care acuza Iranul ca incearca sa se doteze cu arme nucleare si nu mai intretin relatii diplomatice cu aceasta tara din 1979, au convins numeroase mari banci europene si asiatice sa isi inceteze tranzactiile cu Teheranul. Washingtonul a plasat, de asemenea, mai multe banci iraniene pe o lista neagra, pentru a sanctiona Teheranul in dosarul nuclear si pentru sprijinul sau catre diverse miscari teroriste, acuzatii pe care Iranul le respinge. Avand in vedere datele care nu sunt deloc favorabile Statelor Unite ale Americii precum intentiile Iranului „finalul“ nu este greu de imaginat.

 

Aproape jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au avut probleme cu justitia in mandatul lor miercuri, Apr 2 2008 

Din cei 41 de primari ai marilor orase, 19 au fost nevoiti sa poarte dialog cu procurorii; si in Capitala, din cei 7 primari, 4 au facut obiectul unor cercetari ale procurorilor; numitorul comun al majoritatii dosarelor in care au fost implicati edilii-sefi il constituie, cu foarte putine exceptii, afacerile imobiliare, achizitiile publice si retrocedarile; in niciunul dintre cazurile in care au fost implicate primarii oraselor resedinta de judet nu s-a dat pana acum o solutie definitiva. Alegerile locale se apropie cu pasi repezi si multi dintre electori habar nu au pe cine au desemnat in fruntea urbei lor, ce a facut primarul in cei 4 ani de mandat sau cat pret a pus edilul sef pe respectarea legii. Reporteri.ro a luat pe rand cele 41 de judete ale Romaniei, plus municipiul Bucuresti, pentru a afla cine sunt acei edili ai oraselor resedinta de judet, care in mandatul lor actual au fost nevoiti, dintr-un motiv sau altul, sa stea de vorba cu procurorii. Concluzia la care am ajuns este ca aproape jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au avut, in timpul mandatului lor, probleme cu justitia. Astfel, din cei 41 de primari ai oraselor resedinta de judet, cel putin 19 au stat la discutii cu procurorii sau sunt nevoiti sa raspunda acuzatiilor care li s-au adus in fata instantei, dupa cum reiese din dezvaluirile facute de mass-media in perioada ce a trecut de la alegerile din 2004. Reporteri.ro a mai constatat ca numitorul comun al majoritatii dosarelor in care au fost implicati cei 41 de primari il constituie, cu foarte putine exceptii, afacerile imobiliare, achizitiile publice si retrocedarile. Banul, ochiul dracului, a fost cel care i-a facut pe cei mai multi dintre edilii sefi sa isi piarda timpul pe culoarele tribunalelor. Am inceput periplul nostru prin marile orase in ordinea alfabetica a judetelor.

 

La Alba Iulia, procurorii DNA au stat de vorba cu intreg Consiliul Local, in frunte cu primarul Mircea Hava. Cei 20 de consilieri plus primarul au fost intrebati in legatura cu 3 hotarari de consiliu prin care au fost aprobate o serie de investitii. La Arad, primarul Gheorghe Falca, a fost trimis in judecata, alaturi de alte 2 persoane, pentru infractiuni de coruptie: luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice. Falca i-ar fi ajutat pe doi afaceristi sa obtina la pret subevaluat un teren apartinand primariei.

 

Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc, a fost cercetat pentru modul in care a cheltuit 689.000 de euro de la Uniunea Europeana pentru un proiect de ecologizare a orasului. Si primarul Bacaului, Romeo Stavarache se poate “lauda” ca a stat de vorba cu procurorii, in legatura cu niste dosare prin care s-au pricopsit cu lucrari de constructii unele firme prietene. Un caz similar la Oradea, unde fostul primar pina in 2007, Petru Filip, ar fi facut obiectul unor acuzatii pe motiv de conflict de interese in raport cu afacerile unor apropiati, care primeau contracte din partea autoritatilor locale.

Afacerile imobiliare l-au adus si pe primarul Brasovului, George Scripcaru, la discutii cu procurorii DNA. Este vorba de un schimb de terenuri intre Primarie si magnatul  Ioan Neculaie, patronul de la Roman SA. Cu afaceri imobiliare se ocupa si primarul Brailei, Constantin Cibu, caruia procurorii anticoruptie i-ar fi deschis cateva dosare de urmarire penala. La Buzau, primarul Constantin Boscodeala, a fost reclamat la DNA fiindca a ridicat un cartie rezidential pe un teren aflat in litigiu.

 

Primarul municipiului Resita, Liviu Spataru, a fost trimis in judecata pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice si instigare la fals intr-un dosar legat de achizitii publice. Drumurile la DNA ale primarului orasului Constanta, Radu Mazare, nu mai sunt de mult o noutate. Unul dintre dosare este in legatura cu mai multe retrocedari si schimburi de terenuri dintre Primarie si diverse persoane.

 

Si primarul Craiovei, Antonie Solomon, se razboieste cu procurorii, care il acuza de o afacere cu terenuri in care municipalitatea ar fi fost prejudiciata cu 2 milioane de euro.

Primarul din Galati, Dumitru Nicolae, a facut obiectul unui flagrant pus la cale de procurorii DNA Bucuresti. Primarul ar fi semnat o “amenda-santaj” la adresa unei firme de constructii. Targu Jiu, orasul resedinta al judetului Gorj, are un primar pe nume Florin Carciumaru. Domnia sa figura prin 2006 ca urmarit penal pentru fals intelectual si fals in declaratii in legatura cu restituiri de terenuri. Cu un caz mai aparte se confrunta primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, care a fost nevoit sa stea de vorba cu procurorii intr-un dosar legat de accidentarea cu masina a unei femei in varsta.

 

La Iasi, primarul Gheorghe Nichita, a fost pus sub invinuire in dosarul Palas, prin care se cerceteaza asocierea dintree municipalitate si o firma privata pentru construirea unui mall. Primarul din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost urmarit penal dupa ce primaria ar fi achizitionat un bloc de nefamilisti la un pret de 4 ori mai mare decat era oferta initiala.

O asociere cu o paguba de 30 de miliarde de lei ar sta la baza dosarului in care este anchetat primarul din Targu Mures, Dorin Florea.

 

La Ramnicu Valcea, edilul Mircia Gutau, se judeca intr-un dosar in care DNA-ul il acuza de luare de mita. Nu putem incheia periplul nostru fara a mentiona si Bucurestiul, unde in anii care au trecut de la alegerile locale au avut probleme cu justitia urmatorii: primarul sectorului 1, Andrei Chiliman( impotriva caruia s-a declansat urmarirea penala pentru abuz in serviciu), primarul sectorului 4, Adrian Inimaroiu ( trimis in judecata pentru o acuzatie similara celei aduse primarului Chiliman), primarul sectorului 5, Marian Valnghelie( impotriva caruia procurorii au declansat cercetarile intr-un dosar legat de modernizarea unitatilor de invatamant din sector) si ultimul pe lista, Adriean Videanu, edilul sef al Capitalei( impotriva caruia procurorii ar fi inceput cercetarile in legatura cu “bordurizarea” Bucurestiului). In acesti 4 ani, si in Capitala, ca si in tara, justitia si-a facut cu prisosinta datoria: unii dintre suspecti au fost arestati, aratati la televizor, pusi in libertate si apoi uitati. In niciunul dintre cazurile mai sus prezentate nu s-a dat pana acum o solutie definitiva. Acele dosare se vor judeca si rejudeca pana cand vor iesi pentru totdeauna din memoria colectiva; si odata cu ele si protagonistii lor…

Sursa: reporteri.ro

Romanii sunt printre cei mai buni din lume la inselaciune pe Internet luni, Mar 24 2008 

Hackerii romani au devenit in ultimul timp printre cei mai priceputi infractori din lumea virtuala. Sute de mii de posesori de carduri din strainatate au fost pacaliti de hackerii autohtoni. Licitatiile false, metoda phishing, clonarea paginilor de web a bancilor sunt cateva dintre metodele cele mai productive pentru infractorii lumii virtuale. Ca o ciudatenie, orasul Dragasani, locul natal al guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, adaposteste cei mai priceputi hackeri.     Un articol aparut luna trecuta in cotidianul „Sunday Times” vine sa confirme faptul ca romanii sunt printre cei mai periculosi infractori ai Internetului. Potrivit cotidianului britanic, asa cum in lumea reala exista paradisuri fiscale, si in cea virtuala exista un astfel de loc. Acesta se numeste eBay, un site de licitatii. Prin intermediul acestui site, romanii inventivi au scos la vanzare chiar sediul primariei din Dragasani. Cu toate acestea, Uniunea Europeana a initiat un program de training in calculatoare la Dragasani, program in valoare de 200.000 euro. „Victimele sunt in principal americanii, pentru ca acestia sunt online mai tot timpul si sunt naivi”, a explicat primarul orasului Dragasani, Gheorghe Iordache. „Am auzit de localnici care dintr-o data au cumparat apartamente in Bucuresti, Germania, Olanda, fara insa a avea o slujba. Altii detin masini precum BMW, Mercedes, Porsche si nu muncesc. De unde fac oare rost de bani?”, se intreaba Iordache.  Strainii naivi cad cel mai des in plasa hackerilor romani Specialistii in fraude pe Internet explica acest lucru prin cateva metode la indemana oricarei persoane care are un calculator cat de cat performant si cunostinte minime de programare. Metoda clasica de pacalire a clientilor eBay este „a doua sansa”, o metoda prin care fraudatorii contacteaza clientii care au ratat o licitatie, oferindu-le inca o sansa de a cumpara respectivul produs, fictiv de altfel, in afara sistemului de licitatii al eBay. Alte fraude implica spargerea contului unui client si folosirea identitatii acestuia pentru a face oferte false. Conform unui purtator de cuvant al eBay, citat de „Sunday Times”, compania a fost nevoita sa „investeasca milioane” in lupta impotriva fraudei venite din Romania. |n topul „teparilor” din Romania sunt valcenii, craiovenii, tineri din Bacau, Constanta, dar si din Bucuresti. }inte ale phishing-ului, sau furtul de date confidentiale, sunt, cu preponderenta, bancile, clientii din strainatate si renumite site-uri de comert online. Metoda e foarte simpla. Se face o pagina aparent indentica cu cea atacata. Bancile din Romania se confrunta tot mai des cu atacuri tip phishing Cu ajutorul clonei se trimit mii de mesaje pe Internet cu o oferta atragatoare, dar falsa. Scopul principal este de a fura conturile unor carti de credit, adica datele despre numerele de conturi si despre parole. Cu banii celor care cad in plasa, hackerii fac cumparaturi. Sau golesc bancomante din alte tari. Pana acum, romanii se fereau sa-si atace conationalii. Dar de patru ani s-a schimbat situatia. Acum o luna si jumatate, una din marile banci comercile din Romania a fost victima unui atac. Clientii erau atrasi in „plasa pescarilor” cu un Credit Rapid. Afacerea nu a mers insa prea bine, deoarece romanii sunt destul de prevazatori in furnizarea datelor pe Internet. Gruparile sunt din ce in ce mai bune si imediat dupa ce dau o teapa isi sterg urmele. Prinderea unei singure retele poate dura pana la doi ani, iar la ancheta lucreaza politisti din intreaga lume. Infractorii de pe Internet care sunt prinsi pot sta pana la 15 ani in inchisoare. Specialistii din domeniul bancar ne recomanda sa fim foarte atenti atunci cand cineva ne solicita online date cu caracter personal. Acestia avertizeaza ca o banca nu va cere niciodata clientilor prin intermediul unui e-mail date despre contul sau, mai ales codul PIN al cardului personal. 

Cine sunt băieţii deştepţi din Educaţie vineri, Mar 21 2008 

Baietii destepti din Educatie reusesc sa se imbogateasca vanzand unor institutii de stat permise de acces la biblioteci virtuale; BCU Bucuresti, BCU Timisoara, BCU Iasi sunt cateva din institutiile care platesc miliarde pentru acces la baze de date cu rezumate; pentru a economisi bani pentru abonamente, aceste bliblioteci ar fi putut sa se uneasca in consortii universitare; din diverse interese, nimeni nu este interesat sa faca economii la bugetul statului
In materialul anterior v-am prezentat afacerea incheiata de srl-ul Informa Management cu Academia de Studii Economice, careia i-a vandut dreptul de a accesa baza de date Science Direct in schimbul a 5.470.000 de lei, fara TVA. Acum va prezentam numele altor trei institutii care au cumparat dreptul de a avea acces la baze de date, prin intermediul firmei respective: Biblioteca Centrala Universitara “Eugen Todoran” din Timisoara a platit 509.575 RON, prin contractul incheiat pe 14/12/2007, Biblioteca Centrala Universitara”M. Eminescu” din Iasi a platit, pe 11/12/2007, suma de 296.489 RON, iar Biblioteca Centrala Universitara Carol I din Bucuresti a platit 134.646 RON. Acestea sunt institutiile publice pe care am reusit sa le identificam noi prin mijloace jurnalistice. Numarul lor poate fi insa mult mai mare.
Retinem ca numitor comun al acestor institutii faptul ca sunt bugetare, fiind platite de la bugetul de stat. Prin urmare, acestea ar fi obligate sa dea socoteala pentru modul in care cheltuiesc banii nostri. Solutia care ar putea functiona pentru diminuarea cheltuielilor pentru acest tip de servicii ar fi constituirea unui consortiu al institutiilor interesate (universitati si biblioteci universitare), consortiu al carui scop ar consta in punerea efectiva la dispozitia celor interesati a accesului la informatiile incluse pe platformele de tipul bazelor de date. Culmea este ca legea chiar da dreptul la constituirea de consortii universitare. Totusi, trebuie sa recunoastem ca ceva in acest sens s-a si facut in cursul anului trecut. Firma Informa Management a castigat o licitatie publica, in fata altor 3 competitori, pentru asigurarea unor servicii de acces la rezumate în baze de date. Astfel, in schimbul asigurarii accesului la 9 baze internationale de date cu rezumate de lucrari stiitifice, Informa Management a primit 6.561.423 RON( fara TVA). In contractul incheiat cu o structura specializata de pe langa Ministerul Educatiei, Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior si a Cercetarii Stiintifice Universitare, se mai asigurau servicii de acces la reviste stiintifice în format electronic, pentru lunile noiembrie si decembrie ale anului trecut.
De aceste servicii au beneficiat mai multe biblioteci si institutii universitare. Desi numarul accesarilor la platforma Science Direct a fost, in opinia noastra, departe de a fi satisfacator ( in jur de 7.000 de accesari de pe calculatoarele BCU Bucuresti in cele doua luni), credem ca viitorul apartine bibliotecilor virtuale, de tipul platformelor Science Direct. Dar pentru a obtine permis de acces la asemenea baze de date, institutiile bugetare nu trebuie sa plateasca oricat. Altfel nu ne ramane decat sa constatam ca unii se imbogatesc pe banii nostri fiindca stiu cum, cu cine si cand sa descurce niste ite. Exemplul firmei Informa Management este edificator: in 2005 avea o cifra de afaceri de 21.215 RON si 0 profit, iar in anul urmator un profit de 413.215 RON la o cifra de afaceri de 1.477.282 RON ( de 70 de ori mai mare decat in anul anterior) . Iar contractele grase, la care ne-am referit la inceputul articolului, dateaza nu din 2006, ci din 2007. Prin urmare, nici Educatia sau Cercetarea nu se pot plange ca ar duce lipsa de baieti destepti.
sursa: reporteri.ro