Un bucurestean plateste salariul pe sapte luni pentru un metru patrat de casa luni, Mai 19 2008 

Preturile imobiliare din Bucuresti sunt printre cele mai mari din centrul si estul Europei, locuitorii capitalei fiind nevoiti sa plateasca echivalentul a sapte salarii medii brute pentru a cumpara un metru patrat construit, arata un studiu UniCredit, prezentat duminica la reuniunea BERD de la Kiev. Astfel, un metru patrat intr-o locuinta deja folosita costa anul trecut in Bucuresti, in medie, 2.177 euro/mp, mult peste nivelul din Riga, unde aceeasi suprafata se vindea cu un an mai devreme, in medie, cu 1.372 euro. Pentru salariul mediu, UniCredit a luat in calcul datele privind câstigurile medii pe anul trecut publicate de Institutul National de Statistica (INS). In ceea ce priveste locuintele noi din Bucuresti, un metru patrat costa anul trecut, in medie, 2.475 euro/mp, fata de 1.779 euro/mp in 2005, arata acelasi studiu al grupului financiar italian.

Economistii UniCredit vad, de altfel, anumite semne ca piata imobiliara din Bucuresti ar putea suferi o temperare in perioada urmatoare. “Vedem inca un potential mare al pietei imobiliare românesti pe termen mediu, dar in Bucuresti, in special in zona centrala, preturile ar putea sa se stabilizeze, nu neaparat sa scada. Situatia din Bucuresti este similara cu cea din zona turistica litorala a Bulgariei”, a declarat Debora Revoltella, economistul sef al UniCredit pentru Europa Centrala si de Est. Proiectiile analistilor Unicredit au la baza diferenta dintre preturile imobiliare din România si cele din alte state din regiune, mai dezvoltate economic si cu salarii mai mari. Astfel, in Polonia, pretul mediu al unui metru patrat era anul trecut de 1.968 euro, in Croatia - 1.693 euro, in Estonia, aceeasi suprafata se vindea cu 1.404 euro, iar in Slovacia, cu 1.104 euro.

In alte state din regiune, diferenta esta chiar mai mare, preturile medii din piata imobiliara fiind la mai putin de jumatate fata de Bucuresti. In Ungaria, tara cu produs intern brut (PIB) pe locuitor depaseste cu circa 50% nivelul din România, ezvoltatorii vindeau anul trecut casele la un pret mediu de 1.004 euro/mp, in Cehia, metrul patrat se cumpara cu 787 euro. Bulgaria era anul trecut tara din regiune cu cele mai mici preturi imobiliare, metrul patrat fiind vândut cu 558 euro., Preturile mari ale pietei imobiliare din Bucuresti plaseaza orasul pe ultimul loc in regiune in privinta accesibilitatii pentru populatie. Astfel, daca un bucurestean câstiga in sapte luni de munca echivalentul pretului mediu al unui metru patrat intr-o locuinta deja existanta, un ceh isi permite sa plateasca pretul unui metru patrat cu salariul obtinut pentru o luna de munca, iar un ungur, cu cel obtinut in 1,4 luni.

In Ucraina, tara cu un nivel de dezvoltare inferior celui al României, un metru patrat echivaleaza cu 4,8 salarii medii, in Rusia, cu 4,1 salarii medii, iar in Polonia, un metru patrat poate fi cumparat cu echivalentul a 2,8 salarii medii. Bulgarii au nevoie sa munceasca 2,6 luni pentru a câstiga o suma echivalenta cu pretul unui metru patrat intr-o locuinta. “Accesibilitaea va reprezenta constrângerea majora pe partea de cerere, afectând mai ales populatia cu venituri reduse, care cauta apartamente mici, cu una-doua camere”, se arata in studiu. Bucurestiul este, potrivit studiului mentionat, atipic in regiune si prin avansul rapid al preturilor, de la 407 euro/mp in 2002 - unul din cele mai mici niveluri din regiune la acel moment - la 1.370 euro/mp in 2005 si la aproape 2.200 euro/mp in prezent. ,De altfel, România, alaturi de Ucraina si Kazahstan, a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere a preturilor imobiliare in intervalul 2002-2007, de peste 40% in medie anuala. Bucurestiul beneficiaza de avantajul unui nivel de dezvoltare, calculat dupa PIB/locuitor, de peste doua ori peste media nationala, de veniturile ridicate ale locuitorilor si de migratia interna la nivelul României, vizibila in special prin afluxul constant de populatie inspre Bucuresti.

Oferta redusa de locuinte tine preturile sus

“Proiectele rezidentiale noi sunt mai degraba rare in tara, cele mai multe concentrate in Bucuresti, si tintesc segmentele de clienti cu venituri medii si mari. Primul mare proiect, cu peste 200 de locuinte, a fost lansat abia in 2005, iar 2007 a fost primul an in care au fost terminate 1.400 locuinte in Capitala”, se mentioneaza in studiu. De altfel, regiunea Bucuresti-Ilfov conduce in clasamentul activitatii constructiilor de locuinte, cu circa 3 locuinte/1.000 locuitori finalizate in 2007, semnificativ peste media nationala, de 2,1 locuinte. Studiul UniCredit a calculat pentru România doar preturile din Bucuresti, in timp ce pentru alte state, au fost stabilite preturi medii nationale.

Vosganian si-a aruncat diploma de economist miercuri, Mai 14 2008 

Anul electoral l-a determinat, se pare, pe ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, sa-si arunce diploma de economist si sa insiruie pe zeci de canale media afirmatii cat mai populiste. Nuantate din plin de catre ministru, afirmatiile acestuia tind mai mult spre sfera science-fictionului decat spre realitatea economica romaneasca. |n continuare va prezentam cateva dintre afirmatiile ministrului care daca nu ar fi fost rostite intr-un an electoral ar pune serioase semne de intrebare asupra modului in care a devenit Vosganian doctor in economie.

Romania a avut in primul trimestru o crestere economica de 7,5% din PIB si o crestere a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul de 15,9%, cifre-record pentru economia de dupa 1990, a anuntat ministrul Finantelor. „A fost cel mai performant prim trimestru din ‘90 incoace. PIB-ul a crescut cu nu mai putin de 7,5%. Mai precis, Romania a produs in primul trimestru cat a produs in tot anul 2000. Sporul pe partea de servicii a fost de 6,7%, iar in constructii, intr-un singur trimestru, cresterea a fost de 32%. Imaginati-va ca toate s-au petrecut pe fondul unei scaderi a consumului energetic, in PIB, de 2%“, a spus ministrul. Adevarul este ca Romania a avut, in medie, o crestere economica reala de 6-7%, ceea ce inseamna ca produsul intern brut a crescut in 8 ani de 1.7 ori. Acestea fiind datele, nu rezulta decat ca in primul trimestru al anului 2008 Romania a produs in jur de 43% din totalul productiei pentru 2000. Vosganian probabil a vorbit despre PIB-ul nominal, care nu tine cont de inflatie. Ceea ce nu vrea sa recunoasca ministrul este ca daca PIB-ul nominal a crescut de cateva ori deoarece au crescut si preturile de cateva ori nu inseamna o reusita notabila.

Ministrul face comparatii nereusite

O alta afirmatie nefericita a ministrului se refera la puterea de cumparare. „|n Romania, cu un euro poti cumpara tot atat cat poti cumpara cu doi euro in Uniunea Europeana, in ansamblu”, a spus Vosganian. Nu se stie exact ce intelege Vosganian prin „in ansambu”, insa in unele state UE gasesti produse la aceleasi preturi ca in Romania sau chiar mai ieftine. Dar, ca sa nu fim rai, putem preciza ca Fondul Monetar International mentioneaza ca in Romania cu un euro poti cumpara cat cu 1.5 euro in UE. Rand pe rand, ministrul a ajuns si la deficitul comercial care, dupa parerea sa, tinde sa se reduca. „Exporturile au crescut in primul trimestru cu 13,5%, in timp ce importurile au crescut cu numai 12,3%. Speram chiar intr-o scadere a deficitului de cont curent anul acesta, pe fondul scaderii evidente a celui comercial“, a declarat Vosganian. Nu iti trebuie o diploma de la ASE ca sa iti dai seama ca este o copilarie sa te bucuri ca avansul importurile a fost cu doar 1% mai mic decat cel al exporturilor in contextul in care Romania are un deficit comercial de aproape 50%.

Vosganian, pus la punct de companiile petroliere

Ar fi corect ca profiturile companiilor petroliere si ale supermarketurilor sa nu fie rezultate din cresterile de preturi, ci din realitatile economice, a spus ministrul Vosganian. Mai mult, acesta a anuntat ca le va face companiilor recomandari care – „avand in vedere ca vin din partea ministrului de Finante” - vor fi tratate de acestea cu toata seriozitatea. Nu a durat mult si replica societatilor petroliere a venit dand peste cap „planurile” ministrului. Romania depinde de importurile de titei, intrucat productia interna acopera doar 45% din consum, arata reprezentantii Rompetrol dupa ce Vosganian a sustinut ca societatile petroliere nu trebuie sa motiveze cresterea preturilor carburantilor prin scumpirea petrolului pe piata internationala. „Romania este o tara care depinde de importurile de titei, iar pretul carburantilor este strans legat de evolutia pretului petrolului pe piata internationala. Productia interna nu acopera decat 40-45% din consumurile interne. Vom participa la discutiile propuse de autoritati si vom analiza solutiile avansate de Ministerul Economiei”, au declarat reprezentantii Rompetrol. Potrivit ministrului Vosganian, companiile petroliere nu trebuie sa creasca pretul carburantilor motivand prin scumpirea petrolului pe piata internationala, intrucat acestea comercializeaza si produse petroliere de productie interna. „Atragem atentia companiilor petroliere ca unele produse pe care le comercializeaza sunt extrase din solul romanesc si nu pot motiva cresterea pretului carburantilor prin faptul ca barilul de petrol a ajuns la 125 dolari”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, redeventele platite de companiile petroliere pentru exploatarea campurilor petroliere din Romania sunt printre cele mai mici din Europa.

420 de taxe si impozite

Poate ca Vosganian trebuia sa aminteasca dupa toate acestea ca, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial despre competitivitatea globala, romanii platesc cele mai multe taxe si impozite. Mai exact, Banca Mondiala a identificat in Romania aproape 100 de taxe si impozite pe care le platesc firmele, la care se adauga alte 100 de taxe parafiscale, mai mult decat dublu fata de oricare dintre tarile Uniunii Europene. |n total, o estimare a Ministerului Finantelor arata ca numarul taxelor si impozitelor platite de persoanele fizice si juridice din Romania se ridica la 420. |n plus, aproape jumatate din salariul romanilor se duce la stat, mai exact 46,25%, sub forma de cotizatii sociale. Astfel, Romania se afla pe locul sase din 26 de tari, intr-un clasament al valorii contributiilor platite catre stat in Europa. Cele mai mici contributii se platesc in Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde nu depasesc 30%.

Case mai ieftine in afara luni, Mai 5 2008 

O locuinta sau o casa de vacanta in Cipru, Brazilia, Grecia, Bulgaria sau Egipt reprezinta una dintre cele mai recente tentatii imobiliare pentru romani. Conform Alpine Group, companie imobiliara americana cu filiala in Otopeni, pe langa posibilitatea petrecerii unor vacante in conditii deosebite, de lux, achizitia unei proprietati in Cipru, de exemplu, poate fi considerata o investitie sigura şi rentabila, intrucat valoarea investitiei ar creşte, anual, cu peste 25 la suta. Reprezentantii Alpine Group sustin ca achizitia casei se face direct de la constructor, fara comision. In Cipru sau Spania, pretul unui apartament nou porneşte de la 90.000 de euro, iar o vila cu cinci dormitoare de la 600.000 de euro, langa plaja, iar in zone rezidentiale in apropierea plajei, de la 300.000 de euro. O vila cu trei dormitoare - de la 400.000 de euro langa plaja, iar in alte zone rezidentiale de la 200.000 de euro. In Brazilia, o vila cu trei dormitoare, cu piscina, in apropierea plajei, are un pret de pornire de 130.000 de euro, iar un apartament - 90.000 de euro. De asemenea, o vila cu cinci dormitoare, cu piscina, langa plaja, costa 220.000 de euro. Reprezentantii Alpine Group sustin ca sumele provenite din inchirierea a doua asemenea proprietati acopera ratele pentru toate cele trei imobile, astfel incat unul dintre ele ramane permanent la dispozitia investitorului.

Finantarea este disponibila pe termen lung, de pana la 40 de ani, cu o dobanda de cinci la suta pe an. Contributia minima proprie este de 20 la suta din valoarea proprietatii achizitionate, in conditiile in care, sustin reprezentantii firmei, nu este necesar sa fie dovedita existenta veniturilor pentru obtinerea finantarii. In Grecia, compania Panhol, care are filiala in Romania, are in derulare trei proiecte: locuinte, spatii comerciale (in Salonic), respectiv case de vacanta - in Halkidiki. La preturi pornind de la 131.000 de euro pentru un apartament de minimum 62,75 mp, care va fi finalizat in 2009, un cetatean roman poate avea o casa de vacanta in insorita Grecie. Vile ‘la cheie’ in Grecia, construite in 2007, in suprafata de 90 mp, sunt disponibile de la 240.000 de euro. In varianta ‘pentru locuit’, compania Panhol propune ‘la cheie’, in noua imobile noi din Salonic, peste 160 de locuinte, la preturi pornind de la 98.000 de euro. Preturi mult mai mici sunt in Bulgaria, unde compania Morada din aceasta tara are pregatite proiecte rezidentiale la munte sau la mare. Langa Nessebar, localitate litorala aflata pe lista de patrimoniu UNESCO, o garsoniera intr-un ansamblu rezidential are preturi de pornire in jur de 11.000 de euro. Tarifele difera, insa, in functie de suprafata şi de data receptiei. Astfel, o locuinta contractata in septembrie 2007, cu finalizare octombrie 2008, a avut un pret de 15.000 de euro. Cele mai ieftine sunt apartamentele din ansamblurile preconizate a fi gata in 2009. Mai scumpe sunt ofertele din Varna, Bourgas, Sveti Vlas, pentru apartamente cu suprafete generoase, in conditiile in care, in Bulgaria, tarifele sunt sub 800 euro/mp construit. Un avantaj pentru cumparator - a precizat, luni, pentru Rompres, Penka Atanasova, reprezentant Morada - il reprezinta faptul ca locuintele vor fi noi şi pot fi platite in patru rate, eşalonat, pe durata constructiei, iar presiunea financiara nu va fi atat de mare. Compania din Bulgaria are pregatite oferte similare şi la munte. Astfel, in Bansko, o garsoniera cu o suprafata de aproximativ 37 mp costa in jur de 31.000 de euro. Cel mai scump in acest ansamblu este apartamentul cu doua dormitoare, in suprafata de 85,67 mp: 69.392 de euro. Oferte asemanatoare, cu apartamente, sunt la Pamporovo.

In schimb, o vila la Karjali, in Muntii Rodopi, cu o suprafata de 110 mp, costa 88.000 de euro. Cea mai ieftina locuinta, insa, care a fost ofertata, in martie, la Targul Imobiliar National, este un apartament de doua camere la 10.000 euro, in statiunea egipteana Hurghada. In Romania, un apartament la bloc cu doua camere de 80 mp la Mamaia Nord, ofertat de compania imobiliara Moglan, este la pretul de 100.000 de euro. Aceeaşi companie ofera, la Predeal, in zona Malul Ursului, apartamente la bloc la un pret de 1.700 de euro/mp suprafata construita. La Costineşti, in zona epavei, cea mai ieftina locuinta oferita de Arcada Euro Imobiliare este o garsoniera de 37 mp, la aproximativ 45.000 de euro, iar cea mai scumpa, un apartament cu terasa, de aproape 160.000 de euro. Aceeaşi firma oferteaza apartamente in vila, in centrul statiunii Costineşti, la preturi de la 55.000 de euro (garsoniera de 39 mp) la 176.000 de euro (apartament de 112 mp). Preturile din Romania sunt, insa, departe de a fi considerate accesibile. O confirmare vine şi de la Sinaia, unde, de exemplu, Agentia imobiliara Mervani mai are disponibile, in zona Castelului Peleş, doua garsoniere noi, in suprafata de aproape 32 mp, la pretul final de 77.603 euro. Compania imobiliara a vandut toate locurile de parcare acoperite aferente imobilului in care se afla cele doua garsoniere, la un pret, pentru fiecare, de 11.156 euro.

Romania resimte presiunile accentuate de majorari salariale din Estul Europei luni, Mai 5 2008 

Cand mii de muncitori au facut greva luna trecuta la uzinele Dacia Renault din Romania, ca sa ceara o majorare cu 70% a salariilor, sindicatele din tara si-au trimis reprezentanti care sa se alature protestului, consemneaza, luni, Reuters. Greva care a durat trei saptamani a determinat o majorare cu 23% a salariilor angajatilor de la Dacia, mai mult decat dublul ofertei initiale a conducerii, iar miscarea a aratat ca in Romania presiunile salariale deja accentuate cresc anul acesta la fel ca in restul regiunii. De la minerii din Polonia pana la angajatii fabricilor de utilitati din Bulgaria, sindicatele din Centrul si Estul Europei au cerut majorari salariale masive, deoarece oamenii resimt apasarea scumpirii alimentelor si a energiei.

In Romania, cresterea cu doua cifre a salariilor este considerata o amenintare principala la adresa stabilitatii macroeconomice pe termen lung, in contextul in care tara se confrunta cu un consum dezlantuit care a umflat deficitul extern in numerar.Si in restul regiunii, ingrijorarea din cauza inflatiei si pierderile la nivel de competitivitate se accentueaza masiv.”Nu mai suntem la fel de competitivi cum eram acum cativa ani si daca vor creste in continuare sustinut costurile muncii, vom deveni tot mai putin atractivi”, a spus seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Saracia si dezamagirea de ritmul lent al reformelor care au dus Romania in Uniunea Europeana anul trecut, ca si extinderea diferentelor intre cei saraci si cei bogati din economia in crestere rapida au potentat ani intregi cererile de majorari salariale, scrie Reuters. Cererile de majorari salariale au luat un nou avant in prezent, in contextul luptei interne dintre partidele politice in apropierea alegerilor parlamentare din 2008, corelate cu accentuarea inflatiei si scumpirea energiei. “Socul din buzunarele oamenilor va fi mare”, a spus seful Cartel Alfa, cel mai mare sindicat din Romania, Bogdan Hossu.”Hai sa fim realisti”, a adaugat Hossu si a explicat ca “presiunile sociale potentiale vor fi mai accentuate decat anul trecut din cauza alegerilor”, mai scrie Reuters. Ovidiu Jurca, un oficial al Blocului National Sindical (BNS), a avertizat ca se poate sa urmeze mai multe greve “in sectorul energetic unde exista un sindicat puternic si un angajator care uita practica optima la niveluri europene”.”Exista multe probleme nerezolvate in sectorul public sau in transporturi si productie”, a declarat, pentru Reuters, Ovidiu Jurca.

Oamenii vor bani mai multi

Protestul de la Dacia a fost urmat de o greva la principala companiei siderurgica din Romania, ArcelorMittal, unde o treime dintre angajati au cerut sa fie platiti mai bine. Soferii de camioane si ofiterii de politie au inaintat la randul lor, in aprilie, cereri de imbunatatire a legislatiei si a infrastructurii. In Polonia, unde emigratia a determinat o inasprire a situatiei de pe piata muncii, minerii au obtinut o majorare cu 10% a salariilor dupa un protest care a durat 46 de zile in februarie. Guvernul considera ca salariile medii vor creste cu 12% anul acesta in sectorul mineritului din Polonia. In Bulgaria, cei 2.700 de muncitori de la compania energetica CEZ din Cehia au primit o majorare cu 25% a salariilor dupa o greva din Ungaria, unde salariile medii au crescut cu 13% de anul trecut incoace, iar majorarile salariale reprezinta un motiv central de ingrijorare pentru banca centrala. Fondul Monetar International (FMI) a avertizat asupra efectelor secundare ale cresterii salariilor asupra economiei in regiune si a cerut guvernelor sa opreasca platile excesive si a aratat o extindere asupra companiilor private a cererilor salariale din sectorul public. Analistii spun insa ca sunt foarte slabe sansele ca guvernul minoritar de la Bucuresti sa fie zgarcit cu salariile, in contextul in care sustinerea publica a acestuia este scazuta inainte de alegerile programte pentru trimestrul al patrulea.

Observatorii avertizeaza mai ales asupra faptului ca discutiile despre bugetul pentru 2009, care trebuie predat inainte de alegeri, vor crea ocazia pentru noi concesii si noi dezbateri despre majorarea salariului minim. La inceputul acestui an, Ministerul roman al Transporturilor a evitat o greva a mecanicilor din sistemul feroviar, consimtind la o majorare salariala cu 13%. Guvernul roman vrea sa limiteze insa cresterile salariale din sectorul public la 10% in medie in acest an.O modalitate prin care guvernul ar putea majora castigurile fara a incalca limita pentru salarii ar fi sa dea prime, care ar determina insa o accentuare a cererilor facute angajatorilor privati, spun observatorii, citati de Reuters. Primele semne de astfel de cheltuieli au aparut in ultimele luni, in care parlamentarii romani au primit o prima echivalenta cu 10% din salariilor lor lunare, ca sa compenseze pentru expunerea la radiatiile de la antenelor de pe cladirile mari. Ministerul Sanatatii a propus o prima de “stabilitate” pentru personalul din sector. Presa locala a aratat ca angajatii civili din orasele mici din Romania cer bani in plus pentru “loialitate” si “confidentialitate”. Sindicatele au cerut guvernului sa includa primele in salariile de baza, ceea ce ar duce la o crestere a transparentei politicii salariale. Reprezentantii sindicali au cerut si ca nivelul salariilor sa fie corelat cu inflatia si cu castigurile de productivitate. Inflatia a atins in martie un maxim al ultimilor doi ani in Romania, de 8,6%, mai scrie Reuters. “Un astfel de mecanism de ajustare ar avea tensiuni sociale reduse pe scara larga”, a estimat Hossu si a adaugat ca presiunile asupra fondului de salarii ar putea fi suportate mai usor de catre angajatori in acest fel. Rugati sa comenteze cu privire la presiunile salariale, reprezentantii Ministerului roman al Economiei si Finantelor au reiterat ca anul acesta cresterile salariale vor fi limitate. Investitorii s-au plans din cauza cresterii salariilor, ca si a lipsei de forta calificata de munca, o problema intalnita in intreaga Europa de Est, dar banii straini continua sa intre in Romania, din cauza costurilor relativ scazute ale muncii. Salariile medii nete din Romania, unde aproape jumatate din forta de munca este sindicalizata, s-au cifrat in februarie la 1.134 lei (481,5 dolari), in crestere anuala cu 20,5%. Salariul minim de anul trecut din Romania a fost insa al doilea cel mai scazut din Uniunea Europeana (UE), potrivit datelor Oficiului European de Statistica, Eurostat, preluate de Reuters.

Ce masina poti cumpara la pretul de 10.000 de euro duminică, Mai 4 2008 

Polo Happy

Pragul de 10.000 de euro pentru un autoturism cu dotari standard este urmarit cu interes atat de producatori, cat si de cumparatori. Autoturismul autohton Dacia Logan, ‘masina de 5.000 de euro’, cum a fost anuntata, pleaca de la 6.400 de euro si poate ajunge la peste 10.800 de euro, in functie de model, motorizare si dotari. Spre deosebire de producatorul francez de la Mioveni, marcile occidentale au urmat un traseu invers: preturile au fost ajustate, pentru a intra in competitie cu Dacia Logan, incercand sa atace limita de 10.000 de euro.

Volkswagen propune in Romania modelul Polo Happy, la 10.248,28 euro (TVA inclus), motorizare de 1,2 l, respectiv de 11.518 euro, motorizare de 1,4 l. O alta propunere a producatorului german spre limita de 10.000 de euro este modelul Polo Trendline (1,2 l) la 10.363,71 euro. Opel ofera, conform www.opelgtt.ro, trei modele Agila (8.760-11.410 euro), trei modele Corsa, in opt versiuni (9.380-11.650 euro), un model Meriva - 1,4 16 V (11.920 euro) si un model Astra Classic II 1,4 16 V (11.470 euro).  Gama autoturismelor Peugeot in Romania, la categoria de pret in jurul a 10.000 de euro, incepe cu modelul 107 One (1,0 l), la 8.267 euro (TVA inclus), model cu trei usi, respectiv 8.546 euro, cu cinci usi. In zona pragului de 10.000 de euro, producatorul francez mai vine cu Sedan (1,3 l), la 11.174 euro, Starline - 11.564 euro, Urban -11.624 euro, XR (combi) - 11.281 euro.  Un alt producator francez, Citroen, propune 12 variante ale modelului C 1, cu motorizari de 1,0 si 1,4 l, la preturi intre 7.895 si 10.068 euro (TVA inclus). Conform www.ats.ro, modelul C 2 are si el noua variante, cu preturi intre 9.972 si 11.251 euro. In momentul documentarii noastre, dealerul auto derula promotii la zeci de modele. Astfel se explica aparitia modelului C 4 berlina la 11.723 euro sau a lui Berlingo First Combi - 11.245 euro. Al treilea producator francez, Renault, propune, conform www.renault.ro, modelele Clio 1,2, 16 V, la 10.451 euro, cu versiunea pe motorina (11.700 euro), Symbol (intre 8.649 si 11.550 euro - benzina, motorina), Kangoo 1,2 l, 16 V (11.603 euro).  Ford ataca si el pragul de 10.000 de euro cu modelele Ka (trei usi), de la 9.389,1 euro, Fiesta - 9.561,65 euro, Fusion - 11.209,8 euro. Skoda are, conform www.skoda.ro, sase versiuni Noua Fabia, 1,2 l, intre 9.671,13 euro si 11.397,82 euro, trei versiuni Noua Fabia Combi (10.326-11.642 euro) si trei versiuni Fabia Sedan (9.599-11.904 euro).

 

Fiat are o gama bogata de modele in zona de pret 10.000 de euro: Linea - la 11.174 si 11.968 euro, in functie de nivelul de echipare, Grande Punto 1,2 l - 11.332 euro (versiunea cu cinci usi), celebrul model 500, cu o motorizare de 1,2 l - 11.500 euro, Albea - intre 8.469 si 9.922 euro, cu trei versiuni la motorizarea de 1,4 l, Punto Classic - 10.353 euro. Modelul Panda are cinci versiuni, cu preturi intre 7.729 si 10.656 euro, in functie de motorizare si de dotari. Mazda are trei versiuni ale Mazda 2, 1,3 l, la preturi cuprinse intre 9.990 si 11.490 euro. Suzuki prezinta modelul Swift, cu preturi incepand de la 9.850 euro (sursa: www.suzuki-romania.ro). Hyundai Accent, ’superdotat’ - conform www.hyundai-motor.ro, este la un pret promotional de 11.412,1 euro. Alte modele de la acest producator: Getz (de la 8.794,1 euro, pana la 11.055 euro), GL MT, cu patru versiuni (intre 7961,1 si 9.210,6 euro).

 

 

 

 

Orientul Mijlociu se indreapta catre un razboi financiar cu Statele Unite ale Americii miercuri, Apr 30 2008 

 

Tot mai multe companii petroliere si-au anuntat intentia de a renunta la moneda americana in tranzactiile petroliere. Mai mult, Iranul, al patrulea exportator de titei din lume, a incetat complet sa mai efectueze tranzactii petroliere in dolari, considerand ca acesta nu mai este o moneda fiabila. “Intreg comertul iranian de petrol este efectuat in euro si yeni”, a declarat directorul pentru afaceri internationale al Companiei Petroliere Nationale Iraniene, Hojjatollah Ghanimifard, pentru agentia de stiri iraniana Fars News Agency. “Am cazut de acord cu toti clientii nostri privind efectuarea schimburilor de petrol in alte monede decat dolarul american”, a adaugat acesta. Teheranul incearca, pe de alta parte, sa isi convinga partenerii din Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sa renunte la tranzactiile in dolari si sa inceapa sa lucreze cu alte monede, precum euro. Oficial, se vorbeste despre deprecierea dolarului care aduce pierderi exportatorilor, dar neoficial, neutilizarea dolarului in tranzactiile petroliere ar putea anunta inceputul unui razboi financiar de mare amploare. Aceasta mutare va avea un efect devastator asupra dolarului, genera nd o cerere mare si brusca pentru euro si, simetric, o oferta considerabila de dolari pe pietele financiare internationale. Sumele disponibilizate in dolari vor tinde repede sa se deplaseze catre Statele Unite care vor fi inundate cu cantitati mari de fosti „petrodolari“, generand astfel inflatie. In momentul de fata, politica externa a Iranului este mult mai consistenta, mai precauta si mai bine gandita. Astazi, Iranul detine aliante politice, economice si probabil militare cu Rusia si China, si conteaza in Uniunea Europeana pe sprijinul Frantei si al Germaniei. In plus, in ciuda dezinformarilor raspandite de presa la adresa sa, Iranul a actionat intr-o maniera prudenta prin insusi faptul ca a amanat deschiderea bursei de titei de la Teheran, intelegand, desigur, ca aceasta este o foarte puternica „arma de distrugere in masa“ pe care o pot folosi impotriva Statelor Unite ale Americii si a aliatilor acestora.

 

Revenind la buna politica externa a Iranului recent acest stat a propus celui mai mare producator independent de titei din Rusia, Lukoil sa isi extinda participarea din cadrul proiectelor petroliere si de gaze naturale din Republica Islamica. Compania petroliera a facut anuntul dupa o reuniune de la Moscova, la care au participat directorul executiv al Lukoil, Vagit Alekperov, si ministrul adjunct al petrolului din Iran, Hossein Noghrehkar Shirazi. Alekperov a spus ca in Iran exista multe zacaminte promitatoare de petrol si de gaze naturale, iar compania pe care o reprezinta va studia propunerile iraniene.

 

Mai mult, grupul petrolier rus Lukoil ar putea analiza posibilitatea vanzarii petrolului in ruble, si nu in dolari, in cazul in care moneda americana continua sa se deprecieze, a anuntat un inalt oficial al companiei. Compania isi extinde deja campania de vanzari a produselor rafinate in interiorul Rusiei, pentru a-si spori veniturile, a declarat directorul de dezvoltare strategica al Lukoil, Andrei Gaidamaka. „Suntem ingrijorati de slabiciunea dolarului“, a precizat acesta la New York. „Atat timp cat venitul este calculat in dolari si cheltuielile sunt calculate in ruble, iar venitul scade din cauza deprecierii dolarului, trebuie sa facem ceva“, a declarat acesta. Gaidamaka a mai precizat ca daca Organizat ia tarilor Exportatoare de Petrol isi va modifica politica, renuntand la comercializarea petrolului in dolari, „cred ca majoritatea producatorilor din lume vor fi nevoiti sa faca la fel“. Si presedintele adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat ca grupul pe care il reprezinta, ce livreaza un sfert din gazele naturale consumate in Europa, analizeaza posibilitatea vanzarii petrolului si gazelor naturale produse in ruble, in locul dolarilor.

 

Ideea vanzarii hidrocarburilor in ruble face parte din aceeasi categorie cu cea a declaratiilor presedintelui rus Vladimir Putin, si a altor inalti oficiali rusi, care vad un rol mult mai important pentru moneda rusa pe piata internationala.

 

Trecerea de la petro - dolari la petro - euro

 

Asa cum am aratat, daca o importanta parte a pietei mondiale a petrolului (aproximativ 30-40% din productia mondiala) va inceta sa mai fie tranzactionata in dolari si va trece la euro, cu tranzactii bilaterale suplimentare in ruble (cu Rusia) si in yuani (cu China) ne putem astepta sa urmeze si alte tari dependente de dolarul american. In aceasta situatie „petro-dolarii“ vor fi inlocuiti de „petro-euro“. Cu toate ca legislatia americana impiedica companiile straine sa investeasca in Iran, sunt state care au inceput sa o ignore. Astfel China, care a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului in ultimii ani, a ignorat legislatia, facandu-si publice retinerile privind utilitatea accentuarii sanctiunilor ONU contra Teheranului, ce au ca scop determinarea statului iranian de a-si suspenda programul nuclear.

 

Iranul isi consolideaza relatiile cu marile state

 

Drept urmare, Iranul si grupul petrolier chinez Sinopec au semnat cu o saptamana un contract in valoare de doua miliarde dolari pentru dezvoltarea campului petrolier de la Yadavaran, situat in sud-vestul statului iranian. Contractul a fost semnat de catre presedintele Sinopec international exploration, production and cooperation (Sipc), Zhou Baixiu, si de vice-ministrul iranian al petrolului, Hossein Noghrehkar Shirazi. „Estimarea initiala privind costul proiectului este de aproximativ doua miliarde de dolari, costul sau final fiind determinat dupa implementarea ofertei“, a afirmat ministrul iranian al petrolului, Gholam Hossein Nozari, dupa semnarea acordului. In afara de aspectul comercial, contractul reprezinta victoria politica a Iranului in fata presiunilor SUA, ce doresc sa descurajeze marile companii straine cu privire la investitiile din Republica islamica. De cativa ani, nicio companie petroliera de importanta internationala nu a semnat un contract de investitii in Iran. Nozari a estimat ca „acordul cu Sinopec demonstreaza ca Iranul nu duce lipsa de investitii si ca noi ne consolidam relatiile economice cu China“. Al „doilea mesaj este ca daca alte state urmaresc sa investeasca in marile proiecte petroliere si de gaze naturale din Iran, nu trebuie sa piarda ocazia“, a adaugat acesta. Statele Unite, care acuza Iranul ca incearca sa se doteze cu arme nucleare si nu mai intretin relatii diplomatice cu aceasta tara din 1979, au convins numeroase mari banci europene si asiatice sa isi inceteze tranzactiile cu Teheranul. Washingtonul a plasat, de asemenea, mai multe banci iraniene pe o lista neagra, pentru a sanctiona Teheranul in dosarul nuclear si pentru sprijinul sau catre diverse miscari teroriste, acuzatii pe care Iranul le respinge. Avand in vedere datele care nu sunt deloc favorabile Statelor Unite ale Americii precum intentiile Iranului „finalul“ nu este greu de imaginat.

 

Raportul pietei bursiere din 29 aprilie 2008 marţi, Apr 29 2008 

Ziua de marti, 29 aprilie 2008 la Bursa de Valori Bucuresti

In prima sedinta de tranzactionare a saptamanii s-au inregistrat aprecieri ale cotatiilor la majoritatea titlurilor, valoarea totala tranzactionata fiind foarte buna de peste 56 milioane lei, din aceasta valoare 27,4 au fost tranzactii deal de pe piata Rasdaq cu titlurile Braiconf Braila, Neptun si Olimp Estival. Si de aceasta data societatile de investitii financiare s-au aflat in topul lichiditatii, in special SIF2, care a inregistrat o valoare tranzactionata de 5,4 milioane de lei din cele aproape 16,1 milioane lei realizate pe toate sifurile. Indicele Bet-FI, care le caracterizeaza evolutia, a avut o apreciere importanta de 3,32%, valoarea sa ajungand la 52.822,93 puncte. Indicele BET a avut o apreciere de 1,35%, situandu-se acum la 7.069,13 pc iar BET-C a cresut cu 1,15% pana la 5.048,67pc. .

Volumul de actiuni tranzactionat pe SIF2 a fost de 2.3 milioane(5,4 milioane lei), inregistrand o apreciere de 2,69%, pana la 2,29 lei. SIF5 i-a urmat ca lichiditate, cu o valoare aproape 5,1 milioane lei, inregistrand o aprecire de pret, de 5,07%, pretul de cotare fiind acum 2,9 lei. Celelalte SIF-uri au evoluat dupa cum urmeaza: actiunile SIF1 s-au apreciat pana la pretul de 2,51 lei (+2,03%), SIF3 a cunoscut o apreciere, castigand 0,04 lei, atingand acum 1,53 lei(+2,68%), iar SIF4 a inchis sedinta de tranzactionare la pretul de 1,61 lei(+3,87%).

Dintre titlurile principale din sectorul petrolier RRC s-a bucurat de o lichiditate buna, s-au tranzactionat peste 23 milioane de actiuni, valoarea cotatiei fiind acum de 0.0603 lei, cu 2,20% mai mult decat in sedinta de vineri. SNP Petrom si-a continuat aprecierile din sedintele precedente pana la nivelul de 0,5050 lei (+2,235%) pe fondul unui volum de aproximativ 2,1 milioane de actiuni.

Transelectrica a reusit o scadere aproximativ 1,5% ultimul pret al zilei fiind stabilit la 25,4 lei, pe un volum tranzactionat de 13.580 actiuni.

Sectorul bancar a inregistrat evolutii asemanatoare cu majoritatea titlurilor, pe o valoare tranzactionata buna, actiunile Bancii Transilvania(TLV) au cunoscut o crestere pana la 0,7450 lei, cu 1,36% mai mult decat vineri. Titlurile BRD au avut o evolutie constanta, cotatia situandu-se acum la nivelul de 21,0 lei, iar Banca Comerciala Carpatica(BCC) s-a deprecitat cu 0.40% pana la 0,2480 lei/actiune.

Tilurile Broker Cluj au cunoscut o evolutie ascendenta pe volum in crestere (2 milioane de actiuni) , ultima tranzactie a zilei realizandu-se la 0,9 lei/actiune, in crestere de 1,12%..

Alte preturie de inchidere au fost: Impact Bucuresti(IMP) 0,216 lei (+4,35%), Biofarm Bucuresti(BIO) 0,2710 lei(+1,5%), Alumil(ALU) 5,15 lei(+1,98%), Transgaz(TGN) 217 lei(+0,79%), Transelectrica(TEL) 25,4 lei(-1,55%).

Adi Ormenisan

Departamentul de Tranzactionare SSIF Broker SA Cluj Napoca

Raportul pietei bursiere din 23 aprilie 2008 miercuri, Apr 23 2008 

Ziua de miercuri, 23 aprilie, la Bursa de Valori Bucuresti

In sedinta de tranzactionare de miercuri la Bursa de Valori Bucuresti s-au realizat tranzactii pe o lichiditate foarte scazuta in valoare de doar 8 milioane lei. Acest lucru s-a datorat faptului ca principalele titluri. au fost suspendate azi de la tranzactionare. De aceasta, in topul lichiditatii s-au aflat actiunile Broker Cluj(BRK), care s-au tranzactionat intre 1,22 si 1.3 ultima tranzactie a zilei realizandu-se la nivelul de 1,22 lei, in scadere de 6.15%. Valoarea tranzactionata a fost 1.6 milioane lei, fiind transferate peste 1,3 milioane actiuni.
Cei trei indici calculati de BVB au evoluat dupa cum urmeaza: BET a inchis ziua in scadere de 1,45% (6.848 pc.),indicele BET-C s-a depreciat la randul sau cu 0,88% pana la 4.912pc., iar BET-FI, care a fost reprezentat azi doar de SIF Transilvania , a crescut cu 0.32% pe date zilnice, pana la 50.406 pc.
Actiunile RRC au generat un volum de tranzactionare, de 3,7 milioane actiuni, in valoare de 0,2 milioane lei. Tranzactiile s-au realizat la un pret mediu de 0,0568 lei/actiune, insa pretul de inchidere afost inferior acestei cotatii, la 0,055 lei/actiune (-5,01%). Actiunile Transgaz (TGN) au suferit o depreciere usoara, cel mai ridicat nivel de tranzactionare al zilei fiind de 216 lei, dar inchiderea zilei a fost cu 0,69% mai redusa decat marti, la 215.5 lei. Nici actiunile din sectorul farmaceutic nu au fost ocolite de scaderi, cu inchideri ale titlurilor Biofarm la pretul de 0,271(-5.57%) lei, Antibiotice Iasi cu o scadere de 8,11%, situandu-se acum la 1,36 lei.
Alte preturi de inchidere ale zilei au fost: Compa Sibiu (CMP) 1,04 lei (-2,8%), Impact Bucuresti (IMP) 0,212 lei (-6,19%), Siretul Pascani (SRT) 0,056 lei (-0,88%) si Azomures Targu-Mures 0,159 lei (0%).

Iuhos Ioana
Departamentul de Tranzactionare SSIF Broker SA

PRETUL TERENURILOR DIN BUCURESTI marţi, Apr 22 2008 

Cererea tot mai ridicata din partea dezvoltatorilor si scaderea ofertei de terenuri disponibile au determinat cresterea rapida a pretului terenurilor. Aceasta tendinta a fost sustinuta si de politicile restrictive de acordare a avizelor de urbanism privind dezvoltarea pe plan vertical si de cresterea artificiala a preturilor, datorata factorului psihologic al aderarii la Uniunea Europeana.
Intensificarea activitatii de constructie pe segmentul industrial, dar in special pe cel rezidential au determinat transferul interesului dezvoltatorilor de la zonele centrale si secundare ale
Bucurestiului catre periferia orasului si judetul Ilfov. In cursul anului 2006 aproximativ 110 hectare de teren au fost retrase din circuitul agricol al Bucurestiului, in timp ce in judetul Ilfov aproximativ 490 hectare au fost transformate in teren construibil. In ciuda expansiunii urbane intense, dezvoltatorii raman interesati in achizitionarea de terenuri aferente fostelor platforme industriale si a unor proprietati rezidentiale vechi de mari dimensiuni situate in interiorul orasului, in vederea dezvoltarii unor noi proiecte. Cele mai atractive proprietati rezidentiale achizitionate in
acest scop sunt situate in centrul orasului sau in apropierea acestuia (zonele Traian, Unirii, Cotroceni, Floreasca), unde dezvoltatorii prefera sa construiasca locuinte de lux sau spatii de birouri.
Cererea

Din punct de vedere al cererii, piata locala a terenurilor este
dominata de cumparatori straini, majoritatea originari din Israel, Spania, Grecia, Marea Britanie si Irlanda. Investitorii urmaresc in principal comasarea unor loturi de mici dimensiuni
pentru crearea de suprafete mari, in special in zonele de nord si de vest ale Bucurestiului, unde au fost construite proiecte rezidentiale si industriale de anvergura. Aparitia segmentului spatiilor de tip ‘outlet’ a generat un interes crescut al dezvoltatorilor pentru achizitionarea de terenuri situate de-a lungul principalelor coridoare de transport. Desi in prezent piata este dominata de tranzactii cu terenuri
destinate dezvoltarii de proiecte noi, anumite zone (sudul orasului, vecinatatile autostrazii A2 si viitoarei autostrazi Bucuresti- Brasov) sunt vizate de investitori oportunisti care incearca sa profite de potentiala crestere a pretului terenurilor dupa finalizarea proiectelor imobiliare si de infrastructura propuse in zonele respective. Vestul Bucurestiului a devenit tot mai solicitat din punct de vedere al cererii, estimandu-se ca acesta va deveni a doua zona rezidentiala ca importanta dupa nordul
Capitalei. In ultimele 12 luni in vest au fost incheiate mai multe tranzactii cu terenuri destinate proiectelor rezidentiale. Zona de est a inregistrat o cerere crescuta pentru spatii industriale
de dinesiuni mici si medii (inclusiv spatii de productie).

Preturile de vanzare

In 2007 preturile pentru terenurile destinate proiectelor rezidentiale si de birouri, situate in zona centrala au crescut in medie cu 15-20% in comparatie cu 2006. In zonele de centru-nord
(Kiseleff, Primaverii, Herastrau) preturile au crescut usor, situandu-se in prezent intre 3.300-4.000 Euro/mp sau mai sus. Acest nivel crescut se reflecta atat in nivelul chiriilor, cat si in cel al
preturilor de vanzare de pe piata rezidentiala si de birouri. Cu exceptia unor zone specifice situate in estul si sudul Bucurestiului si in judetul Ilfov, care fac obiectul tranzactiilor speculative,
cea mai mare crestere de pret a fost inregistrata pentru terenurile amplasate in zone secundare, ca urmare a cererii provenite din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale. Dezvoltarea
pietei rezidentiale a fost principalul factor ce a determinat cresterea preturilor si in judetul Ilfov, crestere sustinuta si de faptul ca in unele zone ale judetului regimul urbanistic permite construirea de
cladiri multietajate.

Previziuni pentru 2008

Cererea de terenuri pentru proiecte rezidentiale este ridicata si se va mentine astfel si in viitorul apropiat. Dezvoltatorii reactioneaza la cresterea cererii de pe piata rezidentiala si lacresterea pretului terenurilor din interiorul orasului prin achizitionarea de loturi mai mari, situate in zone adiacente capitalei, dar in proximitatea acesteia. Demolarea proprietatilor rezidentiale vechi si a fostelor platforme industriale raman principalele surse pentru cresterea ofertei de terenuri in zonele secundare si periferice ale orasului. Investitorii speculativi vor continua sa isi concentreze atentiaasupra terenurilor situate de-a lungul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov si in zonele mai putin dezvoltate din estul si sudul judetului Ilfov. In aceste zone se vor inregistra cele mai mari cresteri de pret, potentialul deosebit de dezvoltare al zonelor respective si nivelul actual al preturilor incurajand tranzactiile speculative.
Studiu realizat de Atisreal Romania, divizie a BNP Paribas

Next Page »