Transportatorii se pregatesc de faliment

Reprezentanţii firmelor de transport rutier internaţional susţin că activitatea lor s-a redus cu 70 la sută faţă de perioada similară a anului trecut şi spun că sunt nevoiţi să disponibilizeze angajaţi. “Criza economică se simte acut în rândul firmelor de transport. Marea majoritate a transportatorilor internaţionali sunt obligaţi să disponibilizeze oameni, ba chiar o parte dintre firme au disponibilizat deja un număr destul de important de oameni. În luna februarie, am avut o scădere de 70% a activităţii faţă de februarie 2008“, a declarat Mircea Purcaru, preşedintele Federaţiei Regionale Vest a IMM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2000. Membrii Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2000 au mai spus că printre cei mai afectaţi de reducerea activităţii în sectorul trannsporturilor rutiere sunt cei care şi-au cumpărat autocamioane în sistem leasing, care acum nu mai pot face faţă ratelor, riscând să piardă maşinile achiziţionate. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România Arad va organiza, la data de 2 aprilie, o conferinţă transfrontalieră la care vor participa reprezentanţi ai IMM-urilor din Arad, Timiş şi Bihor şi din judeţele ungare Hajdu-Bihar, Bekes, Csongrad.

Ungurii raman fara blugi. Levi Strauss îşi închide uzina din Ungaria\g

Producătorul american de îmbrăcăminte Levi Strauss a anunţacă îşi închide la sfârşitul lui iunie uzina din Ungaria, ceea ce va duce la disponibilizarea a 549 de salariaţi, din cauza capacităţii de producţie prea mare. “În Europa, în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, compania are mai multe capacităţi de producţie decât permite cererea, acesta fiind motivul pentru care va fi închisă uzina de la Kiskunhalas”, a declarat  purtătorul de cuvânt al grupului, Tamas Torba. Cele două uzine din Polonia şi Turcia sunt suficiente pentru ca Levi Strauss să asigure aprovizionarea pieţei europene, a adăugat Torba. Compania a semnat cu reprezentanţii personalului, la sfârşitul negocierilor de luna aceasta, un acord cu privire la închiderea uzinei din Ungaria. Producţia de blugi de la Kiskunhalas, la 150 kilometri de Budapesta, a companiei americane începuse în 1988.

Marii agricultori nu cred că demiterea în bloc de la APIA rezolvă situaţia plăţilor

Demiterea în bloc a celor 60 de directori de la APIA nu reprezintă o soluţie pentru deblocarea plăţilor, spun marii fermieri. Ei consideră că nu era momentul pentru o astfel de decizie, deoarece până vor învăţa directorii noi ce au de făcut o să treacă o perioadă lungă. În plus, ei avertizează că situaţia de la APIA ar putea atrage sancţiuni financiare din partea Comisie Europene. Preşedintele TCE 3 Brazi nu vede cu ochi buni situaţia de la APIA. El are de luat aproximativ patru milioane de euro de la Agenţie şi se teme ca din cauza demiterilor riscă să nu vadă banii anul acesta. “Am senzaţia că la sfârşitul lunii iunie, fermierii nu îşi vor primi banii, iar România va fi obligată să plătească penalităţi pentru neplata în termen”, a declarat Culiţă Tărâţă. Nici preşedintele Interagro nu consideră că demiterile de la APIA au fost oportune. “Dacă nu găseşti oameni competenţi pentru a înlocui oamenii, demiterea este mai rea decât lăsarea lor să funcţioneze”, a spus Ioan Niculae. Cu toate acestea, Ioan Niculae este de părere că activitatea APIA a lăsat de dorit în ultimii ani. “APIA în ultimii doi-trei ani de zile a acţionat mai mult ca un agent economic care vrea să îşi facă propria afacere. Click here… Fie ţinând aceşti bani fără să îi distribuie, sub diferite pretexte, oamenilor, fie prin impunerea cursului de schimb actual”, spune Ioan Niculae. Preşedintele Interagro susţine că atât Ministerul Agriculturii, cât şi Guvernul poartă o vină pentru situaţia în care s-a ajuns. APIA este controlată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi derulează fondurile europene pentru sprijinirea sectorului agricol. Fie ţinând aceşti bani fără să îi distribuie, sub diferite pretexte, oamenilor, fie prin impunerea cursului de schimb actual”, spune Ioan Niculae. Preşedintele Interagro susţine că atât Ministerul Agriculturii, cât şi Guvernul poartă o vină pentru situaţia în care s-a ajuns. APIA este controlată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi derulează fondurile europene pentru sprijinirea sectorului agricol.

Ilie Sarbu lanseaza inca o promisiune

Dupa ce a  demis in bloc 60 de directori APIA Ilie Sarbu promite ca subvenţiile din agricultură aferente anului 2008 vor fi date începând de marţi, 24 martie  si pana  30 iunie 2009 se vor da in totalitate. Interesant este ca declaratia a fost facuta după întâlnirea cu Androulla Vassiliou, Comisarul European pentru Sănătate. Declaratie de imagine?

Comisia Europeana vrea 126 de milioane inapoi

Comisia a adoptat  o decizie prin care cere ca zece state membre să restituie la bugetul comunitar 126,7 milioane euro din fondurile pentru agricultură care nu au fost cheltuite corespunzător sau pentru care procedurile de control nu au fost adecvate, potrivit unui comunicat. “Statele membre sunt responsabile pentru plata şi controlul cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), iar Comisia le solicită să se asigure că fondurile au fost folosite în mod corect”, se arată în comunicatul CE.  Astfel, Danemarca trebuie să returneze 100,63 milioane euro, ca urmare a unor lipsuri constatate în folosirea sistemului de cartografiere şi urmărire a plăţilor la hectar. Marea Britanie are de dat înapoi 9,54 milioane euro pentru unele analize de risc folosite incorect, precum şi pentru verificarea insuficientă a documentelor în ceea ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor. Belgia trebuie să înapoieze 7,19 milioane euro pentru numărul insuficient de teste de laborator făcute asupra zahărului tot în ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor, precum şi 1,73 milioane euro pentru cheltuieli neeligibile în ce priveşte schema de fructe şi legume, inclusiv pachetul de mediu şi TVA. Irlanda trebuie să restituie bugetului comunitar 2,44 milioane euro pentru deficienţe în analizele de risc şi verificări fizice insuficiente din punct de vedere cantitativ şi calitativ în ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor. Franţa are de înapoiat 2,3 milioane euro pentru că nu a respectat termenul final privind plăţile şi nu a aplicat sancţiuni în cadrul schemei de ajutor alimentar. Slovenia trebuie să plătească 1,48 milioane euro pentru deficienţe identificate în sectoare cheie din zona plăţilor, Grecia are de returnat 1,28 milioane euro pentru controale insuficiente şi pentru transmiterea de date puţin fiabile privind exportul de zahăr. Cele mai mici sume de achitat către bugetul CE le au Spania – 400.000 euro pentru nerecunoaşterea unui criteriu al grupului de producători de fructe şi legume şi pentru corecţii în ce priveşte ajutoarele pentru animale, Italia – 4.000 euro pentru controlul administrativ insuficient în ce priveşte ajutorul pentru domeniul viermilor de mătase şi Cipru – 3.000 euro pentru plăţi suplimentare făcute producătorilor de vin.

Managementul noilor generaţii de resurse umane – un studiu global arată ce îşi doreşte Generaţia Mileniului de la locul de muncă

<!– @page { size: 21cm 29.7cm; margin: 2cm } P { margin-bottom: 0.21cm } –>

Conform unui nou raport global publicat de PricewaterhouseCoopers (PwC), percepţia conform căreia noua generaţie de angajaţi, „Generaţia Mileniului” nu este loială şi va respinge metodele de lucru tradiţionale este un mit.

Studiul „Generaţia Mileniului la locul de muncă” face parte din programul în curs al PwC, denumit „Managementul noilor generaţii de resurse umane” şi se bazează pe răspunsurile a peste 4.200 de absolvenţi. Persoane din 44 de ţări au fost rugate să răspundă anonim la întrebări referitoare la aşteptările lor în ceea ce priveşte locul de muncă şi cariera.

Rezultatele studiului arată că, deşi oportunităţile globale şi implementarea unor politici solide de responsabilitate corporatista sunt esenţiale pentru Generaţia Mileniului, reprezentanţii acesteia se aşteaptă să lucreze în principal la birou, cu un program de lucru regulat şi să nu-si schimbe des angajatorul de-a lungul carierei. Astfel, studiul sugerează ca unele dintre companii ar trebui sa îşi reevalueze strategiile de atragere şi retenţie a tinerilor angajaţi pentru a asigura o direcţionare eficientă a investiţiilor, mai ales dată fiind actuala presiune a costurilor.

Importanţa acestor concluzii este subliniată si de rezultate celui de-al doisprezecelea sondaj anual al PwC la nivel de directori executivi de companie, ce urmează a fi publicat anul viitor, rezultate care arată că 61% dintre directorii executivi întâmpină dificultăţi în procesul de recrutare şi integrare a tinerilor angajaţi.

Michael Rendell, Partener şi Director global al Departamentului Servicii de Consultanta în Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers, a afirmat: “Dat fiind regresul economic global din cauza căruia organizaţiile se confruntă cu serioase provocări imediate, companiile trebuie să depună eforturi şi mai mari pentru a echilibra presiunile ce se manifesta pe termen scurt cu obiectivele pe termen lung. Aceasta presupune sa acţioneze acum pentru a fi pregătiţi sa facă fata schimbărilor demografice care le vor afecta capacitatea de a concura eficient.

“În viitor, în multe părţi ale lumii, un număr mai mic de tineri angajaţi va lucra pentru a susţine o populaţie vârstnică semnificativ mai mare, ceea ce va face ca oferta de personal sa devina un factor esenţial pentru succesul companiilor, care va putea schimba dinamica raportului de forţe dintre angajator şi angajaţi.”

Absolvenţii din România urmează de regulă tendinţele internaţionale în ceea ce priveşte dorinţele lor legate de climatul şi condiţiile de muncă. Cu toate acestea, situaţia macroeconomica a ţării tinde să influenţeze opiniile lor asupra aspectelor ce îi caracterizează pe actualii şi viitorii angajatori.

Ruxandra Stoian, Director, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PricewaterhouseCoopers România comentează: ‘’Una dintre aceste influenţe se regăseşte în atitudinea lor referitoare la evaluarea beneficiilor; în timp ce pentru primele două poziţii absolvenţii români se încadrează in tendinţa manifestata de restul eşantionului la capitolul training & dezvoltare şi bonusuri, pe locul trei la români se plasează accesul la credite cu dobânzi preferenţiale, servicii medicale private gratuite şi maşină de serviciu, în timp ce restul eşantionului se orientează către programul de lucru flexibil.’’

‘’O altă influenţă generată de situaţia economică al României se manifestă în tendinţa românilor de a fi mai stabili în ceea ce priveşte numărul de angajatori şi dezvoltarea profesionala. 80% dintre respondenţii români consideră că, pe parcursul carierei lor profesionale, vor schimba doar între 2 şi 5 angajatori, un procentaj semnificativ mai ridicat decât în cazul majorităţii ţărilor participante şi mai ridicat decât media întregului eşantion (respectiv 75%). Aceasta argumentaţie este întărită şi de răspunsurile participanţilor referitoare la cariera dorită, unde 84% dintre români au susţinut că preferă să se dezvolte în cadrul aceleiaşi organizaţii (fie într-un domeniu anume sau în mai multe), în timp ce întregul eşantion a atins procentajul de doar 47%’’, declară Ruxandra Stoian, Director, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PricewaterhouseCoopers România.

‘’Proaspeţii absolvenţi români sunt atraşi din ce în ce mai mult de idealurile absolvenţilor din alte ţări în ceea ce priveşte condiţiile de lucru. Acest fapt se manifestă mai ales sub forma trecerii de la noţiunea „unde pot să lucrez ?” la „unde mi-ar plăcea să lucrez ?”, care generează o anumită presiune asupra angajatorilor, obligandu-i să fie mai creativi în politicile lor de HR (ex. recrutare, compensaţii, beneficii, retenţia angajaţilor, mediul de lucru, etc.), afirmă Ruxandra Stoian, Director, Servicii de Consultanţă în Resurse Umane, PricewaterhouseCoopers România.

Mobilitate globală şi practici de muncă

Respondenţii au fost foarte deschişi în ceea ce priveşte acceptarea ofertelor de lucru în străinătate, absolvenţii indieni fiind cei mai atraşi de aceste oportunităţi (93%) în comparaţie cu 62% dintre absolvenţii din Olanda. 80% din totalul respondenţilor îşi doresc să lucreze în străinătate.

70% dintre respondenţi se aşteaptă sa folosească o limbă străină la locul de muncă. În timp ce doar 38% au menţionat engleza ca fiind limba lor maternă, 83% se aşteaptă sa o folosească la locul de muncă. Urmează franceza şi spaniola cu 19%, respectiv 14%.

Michael Rendell, Partener şi Director global al Departamentului Servicii de Consultanta în Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers, comentează: “Globalizarea si oportunităţile ce apar pe pieţele în curs de dezvoltare duc la creşterea valorii angajaţilor mobili pentru companii. Disponibilitatea Generaţiei Mileniului de a lucra în străinătate şi de a folosi limbi străine poate duce la o mai mare mobilitate între ţări la nivel de tineri angajaţi fără funcţii de conducere, ceea ce ar reduce efortul financiar necesar stimulării angajaţilor cu funcţii de conducere sa accepte oferte de lucru în străinătate.”

În mod curios, în timp ce călătoriile în străinătate reprezintă o prioritate în agenda respondenţilor, lucrul de-acasă şi orele flexibile nu sunt atât de importante. Doar 3% dintre respondenţi se aşteaptă să lucreze în principal de-acasă şi doar 18% să lucreze în afara programului de lucru obişnuit. Trei sferturi dintre respondenţi cred ca vor avea între doi şi cinci angajatori de-a lungul vieţii. Aceste rezultate par sa dezmintă imaginea de lipsă de loialitate şi reticenţă în acceptarea metodelor tradiţionale de muncă pe care o aveam despre Generaţia Mileniului.

Tehnologia si schimbul de informaţii

Studiul a confirmat că Generaţia Mileniului consideră tehnologia ca fiind cheia socializării şi a creării de reţele interpersonale, 85% din respondenţi făcând parte dintr-un portal de socializare, cum ar fi Facebook.

Michael Rendell, Partener şi Director global al Departamentului Servicii de Consultanta în Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers, afirmă: “Capacitatea Generaţiei Mileniului de a utiliza tehnologia aduce avantaje în ceea ce priveşte schimbul de informaţii, iar companiile abile se bucură deja de acest avantaj, replicând in interiorul companiei portaluri de genul Facebook. Totuşi companiile trebuie sa îşi administreze riscurile legate de reputaţie pe care acest stil de comunicare deschis şi instantaneu le poate implica.”

40% dintre respondenţi sunt dispuşi să le permită angajatorilor un acces mai liber la informaţiile lor personale in interesul siguranţei personale şi al securităţii firmei. În plus, două treimi dintre reprezentanţii Generaţiei Mileniului ar privi pozitiv asigurarea de către angajator de servicii personale – cum ar fi locuinţă, mese şi consultaţii medicale regulate. Acest lucru ridică întrebări interesante legate de o posibilă dispariţie în viitor a graniţei dintre locul de muncă şi viaţa personală.”

Aşteptările referitoare la responsabilitatea socială corporatistă (CSR)

Angajaţii de mâine aşteaptă de la angajatori un comportament responsabil, 88% afirmând că îşi vor căuta angajatori ale căror politici de responsabilitate socială (CSR) să reflecte propriile valori.

În plus, 86% dintre respondenţi ar lua în calcul plecarea de la un angajator ale cărui valori CSR nu ar mai corespunde cu ale lor – în acest sens, cei mai idealişti absolvenţi se află în Argentina (94%), Statele Unite ale Americii şi Brazilia (ambele 92%). Respondenţii indieni au fost cel mai puţin dispuşi să îşi părăsească angajatorul din acest motiv (66%). Politica angajatorilor cu privire la schimbările climatice este considerată importantă sau foarte importantă de către majoritatea absolvenţilor la nivel global (66%).

Recompensarea şi evoluţia personală

Cursurile de instruire şi dezvoltarea profesională constituie pentru Generaţia Mileniului cel mai apreciat avantaj în primii cinci ani de carieră, o treime dintre respondenţi indicându-l ca fiind cel mai important avantaj (cu excepţia salariului). Proporţia acestora este de trei ori mai mare decât a celor ce au indicat bonusurile ca avantaj. Aproape toţi respondenţii (98%) au afirmat ca munca împreună cu un mentor şi coach capabil este importantă pentru dezvoltarea personală.

Michael Rendell, Partener şi Director global al Departamentului Servicii de Consultanta în Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers declară: “Cele mai multe firme oferă un coach sau un mentor doar angajaţilor cu experienţă, insa posibilitatea ca noii absolvenţi sa aibă acces la instrumente de dezvoltare individuala de acest fel ar facilita tranziţia uneori grea de la universitate la locul de muncă, contribuind in acelaşi timp la consolidarea unei atmosfere pozitive si la creşterea implicării, toate cu un cost relativ scăzut. În loc să reacţioneze la presiunile de cost prin reducerea bugetelor destinate cursurilor de pregătire a angajaţilor, organizaţiile trebuie să se întrebe daca fac cheltuieli în domeniul cel mai potrivit pentru aceştia şi care va aduce cel mai mare profit afacerii pe termen lung”.

În ciuda aşteptărilor lor în materie de CSR, doar 7% au declarat că zilele luate ca şi concediu pentru activităţi caritabile sau muncă în folosul comunităţii reprezintă un beneficiu încadrat în topul primelor 3 beneficii. Peste jumătate din eşantion (57%) este de părere că îşi vor finanţa personal fondul de pensii; numai 5% au declarat că guvernul / statul va îndeplini acest rol şi 17% au menţionat şi angajatorii.

Michael Rendell, Partener şi Director global al Departamentului Servicii de Consultanta în Resurse Umane al PricewaterhouseCoopers, a concluzionat: “Generaţia Mileniului are multe din aceleaşi aşteptări de la un loc de muncă ca şi generaţiile dinaintea ei iar companiile nu sunt nevoite să-şi schimbe strategiile de resurse umane pentru a integra noua generaţie de angajaţi. Elementul nou îl constituie abilitatea tinerilor de a opta pentru un alt tip de loc de muncă dacă aşteptările şi idealurile lor nu sunt îndeplinite. Pentru a face fata acestei caracteristici noi companiile trebuie să fie creative în definirea strategiilor de recompensare, folosind metode de măsurare şi indicatori de referinţă pentru a-şi segmenta forţa de muncă într-un mod similar cu cel în care multe companii îşi segmentează baza lor de clienţi.“

“Suntem de părere că Directorii Generali depun eforturi când intra in contact cu Generaţia Mileniului deoarece au nevoie de mai multe informaţii legate de ceea ce îi motivează şi trebuie să-şi adapteze abordările tradiţionale de atragere şi integrare a angajaţilor. Aceasta înseamnă concentrarea asupra lucrurilor pe care Generaţia Mileniului le doreşte cu adevărat, cum ar fi pregătirea continua şi dezvoltarea personala şi profesională. Vor fi de asemenea critice punerea în valoare a brand-ului angajatorului şi declararea în mod clar a valorilor de responsabilitate corporatista. Aşteptările Generaţiei Mileniului aduc atât oportunităţi cât şi provocări – acele organizaţii care se adaptează cel mai repede vor fi cel mai bine plasate pentru a avea succes atât în vremurile bune cât şi in cele rele.”

Analiza rezultatelor cercetării „Generaţia Mileniului la locul de muncă” va sta la baza raportului „Opţiuni practice pentru companii” care va fi publicat de PwC în 2009.

O lista cu preturile apartamentelor din centrul Sofiei

Va place blocul din imagine? Va doriti un apartament in el? Ei bine daca da trebuie sa stiti ca este construit chiar in centrul Sofiei iar preturile apartamentelor nu sunt deloc mari. Suna a reclama dar nu este vreau doar sa puteti compara mai bine preturile din Romania si Bulgaria. Aveti aici si preturile si structura. Cititi si plangeti ) tabel preturi tabel structura

România a inregistrat tranzactii imobiliare de patru miliarde euro

Intr-un clasament elaborat de compania CB Richard Ellis (CBRE), valoarea tranzactiilor cu proprietati realizate in perioada 2003 – iunie 2008 pe piata româneasca a depasit patru miliarde de euro, nivel care plaseaza România pe a cincea pozitie in Europa Centrala si de Est .

România a atras circa 9% din volumul tranzactiilor efectuate in Europa Centrala si de Est in perioada analizata, de 45 de miliarde de euro.

Polonia ramâne cea mai mare piata din regiune, valoarea tranzactiilor cu proprietati in aceasta tara fiind de 14 miliarde de euro.

“O tara emergenta cu o evolutia rapida este România, care anul trecut a atras 10% din valoarea tranzactiilor incheiate in Europa Centrala si de Est. România este a cincea tara ca marime in ceea ce priveste valoarea cumulata a tranzactiilor realizate intre 2003 si prima jumatate a anului in curs si pare sa recupereze distanta la care se afla de ocupanta loculul patru, Ungaria”, sustin analistii de la CEE Property Investment realizat de CBRE.

Valoarea tranzactiilor din România a ramas ridicata si in primul semestru al acestui an, când au fost tranzactionate proprietati de circa 900 milioane de euro, in crestere cu 34% fata de nivelul din perioada similara a anului trecut.

“România a inregistrat acest nivel al investitiilor in ciuda modificarilor randamentelor pe anumite segmente ale pietei. Investitorii germani au realizat mai mult de jumatate din investitii in primele sase luni”, se precizeaza in raport.

GREVA LA BCR

Unii angajati ai BCR participa de astazi la o actiune de protest programata pentru trei zile, urmare a deciziei Federatiei Sindicatelor Independente (FSI) din BCR. Actiunea consta in purtarea unei banderole albe de catre membrii de sindicat participanti.

Potrivit informarii primite ieri de conducerea bancii de la Federatia Sindicatelor Independente din BCR, actiunea de protest se desfasoara, citam “pentru toate solicitarile\nemultumirile care v-au fost aduse la cunostinta anterior si care nu si-au gasit rezolvare pana astazi”.

Conducerea bancii considera ca motivele pe care se sprijina decizia sindicatului nu justifica in mod real o astfel de actiune, mai ales in conditiile in care managementul BCR este in continuare deschis dialogului. “Credem cu convingere, asa cum am precizat mereu pana acum, ca dialogul deschis cu reprezentantii sindicatului este cea mai buna cale de a rezolva orice problema”, declara conducerea bancii. “Nu credem ca acest process al dialogului ar fi inchis in vreun fel”, subliniaza conducerea BCR.

In spiritul abordarii constructive de pana acum, banca a facut FSI, saptamana trecuta, mai multe propuneri care vizeaza subiectele principale aduse in discutie de catre FSI, propuneri la care conducerea nu a primit un raspuns punctual oficial pana acum.

Conducerea bancii spera ca dialogul va continua si cauta sa rezolve pe aceasta cale orice diferend.

Relatia dintre client si banca este ca o casnicie – 6 asemanari intre clientul bancii si o nevasta

Relatia dintre client si banca este ca o casnicie. Banii sunt intotdeauna subiect de discutie, ambii parteneri urasc promisiunile neacoperite iar in final iarta, dar nu uita. Ca sa nu se ajunga la divort, cercetatorii GfK Romania au prezentat cativa pasi simpli pentru ca un partener sau un client sa fie fericit si loial.

Studiul facut de GfK prezinta din start 6 asemanari intre clientul bancii si o nevasta. Asadar:

- Cu amandoi banii sunt subiect de discutie;

- Ambii vor casa, masina si vacante;

- isi doresc intelegere, empatie, grija;

- Urasc promisiunile neacoperite;

- Vrem sa ne fie alaturi toata viata;

- Iarta dar nu uita.

Partea proasta in acesta ecuatie este faptul ca amandoi sunt nemultumiti.

Mirela Dadiloveanu, Senior Researcher GfK Romania, considera ca “partea buna sau realitatea de la care pornim intotdeauna este ca nu prea se poate fara.”

in concluzie, daca fara casatorie nu se poate, atunci macar sa fie una fericita.

Analistii GfK au identificat patru tipologii de nevasta corespunzatoare fiecarui segment de clienti ai bancilor. in functie de asta au fost identificati si pasii spre fericire.

“Eterna prudenta” reprezinta segmentul low and medium mass market. Potrivit cercetatorilor acesta este portretul robot al nevestei obediente, cu un nivel redus de educatie, cu bani putini si foarte strict dramuiti. Cu o mentalitate traditionalista, segmentul de clienti corespunzatori categoriei neveste au un disconfort emotional in relatia cu banca. Despre acest segment, Andreea Vintila, Senior Researcher GfK Romania, adauga: “si atunci – o reactie de evitare”.

Pragmatica emancipata reprezinta segmentul upper mass market si low affluent. Este nesigura, geloasa, influentabila si sensibila la aparente. Prin urmare, segmentul de clienti asimilat acestui tip are multe asteptari de la relatia cu banca. Andreea Vintila explica: “pretul avantajos e extrem de important pentru ca este extrem de sensibila la acest aspect. Vrea flexibilitate, empatie, intelegere si premiere. Este nevoie sa i se dea importanta si apreciere pentru ca este client corect care plateste la timp, vrea sa-i fie recunoscut acest comportament.”

Partenera self -confident este independenta, echilibrata, realista, sigura pe ea, isi cunoaste valoarea, este exigenta si in acelasi timp corecta. Ea reprezinta segmentul high affluent si dupa cum ii spune si denumirea nu este o nevasta. si in relatia cu banca primeaza ideea de parteneriat, cu accent pe calitatea serviciilor si relatia de egalitate.

Aristocrata auto-suficienta este reprezentativa pentru segmentul de clienti private-banking. Se crede speciala, are aere de superioritate, este aroganta, gandeste si simte in termeni business. in ceea ce priveste relatia cu banca “ea e cea care incearca sa impuna regulile jocului,” explica Mirela Dadiloveanu, Senior Researcher GfK Romania.

Va dorim un mariaj fericit!

Patru firme vor furniza materiale de constructii pentru refacerea locuintelor sinistratilor

Bursa Romana de Marfuri a finalizat ieri, 11 august 2008, licitatia deschisa, urmata de strigarea libera a pretului, pentru achizitionarea de catre Agentia Nationala pentru Locuinte a materialelor de constructii în vederea reconstruirii locuintelor distruse de calamitati în judetele Bacau, Neamt, Iasi, Suceava, Botosani si Maramures, la care au participat 11 firme.

Comisia de analiza a decis descalificarea a 3 din cele 14 firme care au depus oferte, întrucat doua dintre acestea nu au prezentat toate documentele solicitate, iar una nu a depus oferta tehnica.

Cei 11 participanti carora le-au fost admise ofertele în cadrul licitatiei sunt: ASIRI INTERNATIONAL SRL, NEGURA SRL, DIRECT SRL, SILVANIA INTERNATIONAL PROD SRL, BACON SA, BADUC SA, CONSTAM METAL SA , ACIM 97 CONSTRUCT SRL, COMAT BACaU SRL, TB IMPORT EXPORT si DOR INVEST SRL.

Valoarea totala de adjudecare pentru achizitionarea materialelor necesare, respectiv armatura – otel beton, ciment, lemn (cherestea), balast si nisip, a fost de peste 13,7 milioane lei (fara TVA). Fata de preturile de pornire la licitatie, ANL a economisit peste 1,8 milioane lei, cea mai semnificativa diferenta favorabila de pret obtinandu-se la balast: de la 43,16 lei/mc s-a obtinut un pret final de 27, respectiv 28 lei/mc.

În urma desfasurarii licitatiei, Comisia de analiza a stabilit ca si castigatoare ale dreptului de a încheia contractul cu Agentia Nationala pentru Locuinte pentru furnizarea de materiale de constructii urmatoarele societati, la preturile si în cantitatile prevazute în tabel. Tabel aici brm1

BCR LEASING IFN isi consolideaza pozitia de leader pe piata nationala de leasing

BCR LEASING IFN isi continua trendul ascendent de dezvoltare, raportand, dupa primele sase luni ale acestui an, un volum total al bunurilor finantate de circa 291 milioane EUR. Rezultatele inregistrate reflecta un ritm de crestere cu peste 65% a vanzarilor companiei fata de perioada similara a anului trecut.

BCR LEASING IFN si-a consolidat pozitia de leader avand, in prezent, o cota de piata de circa 10%, cu aproximativ 1 p.p. fata de compania situata pe locul secund si la mai mult de 2 p.p. fata de urmatorii competitori.

„Ne bucuram ca am reusit sa crestem puternic in continuare in contextul in care piata de leasing din Romania a fost puternic influentata de factori interni si internationali, unii dintre ei mai putin previzibili. Evolutia foarte buna este, in primul rand, rezultatul unei oferte a BCR Leasing adecvate la exigentele si nevoile de crestere ale clientilor nostri, ale economiei nationale, in ansamblu. Evolutia abrupta a nivelurilor dobanzilor, scumpirea creditelor accesate de societatile de leasing, incertitudinile persistente pe piata imobiliara, fluctuatia reglementarilor cu privire la finantarea persoanelor fizice sau escaladarea costurilor aferente utilizarii canalelor alternative de vanzare au reprezentat elemente ce au marcat trendul de evolutie al societatii in aceasta perioada”, a declarat Claudiu Emanuil Stanescu, Director General BCR LEASING IFN.

Evolutia cererii pe piata nationala de leasing a determinat o modificare relevanta a structurii vanzarilor. Configuratia portofoliului BCR LEASING IFN la sfarsitul lunii iunie cuprindea: 28,5% autoturisme, inclusiv flote, 44% vehicule comerciale, 22% echipamente si utilaje industriale si 5,5% leasing imobiliar. Rezultatele inregistrate de companie reflecta o crestere peste asteptari a finantarilor acordate pe segmentul de vehicule comerciale, al caror volum finantat, atat pe segmentul de vehicule comerciale usoare, cat si pe cel de vehicule grele, a crescut cu 167% fata de primul semestru 2007. Solutiile de finantare propuse de BCR LEASING IFN au corespuns momentului oportun de realizare a cererii, permitand societatilor comerciale din diverse industrii sa isi reinnoiasca parcul de vehicule utilitare in conditii foarte atractive.

In acelasi timp, compania a inregistrat evolutii notabile ale vanzarilor pe segmentul de leasing pentru echipamente, unde constructiile detin suprematia, iar valoarea bunurilor finantate s-a dublat in perioada de referinta fata de anul precedent, ajungand la un nivel de circa 64 milioane EUR. In privinta leasingului imobiliar, in primele sase luni ale anului, BCR LEASING IFN a finantat bunuri in valoare de aproximativ 16 milioane EUR, compania oferind, in acest moment, trei tipuri de produse de leasing imobiliar: leasing financiar clasic (buy&lease), sale&lease back si leasing financiar cu finantare pe faze de executie a proiectului.

„Obiectivul nostru principal pentru anul 2008 este cresterea permanenta a calitatii serviciilor acordate, pe toate zonele de competenta, care va asigura un ritm de crestere a societatii superior ritmului mediu de crestere a pietei leasingului financiar si pastrarea unui raport echitabil intre profit, risc si cota de piata”, a precizat Claudiu Stanescu.

BCR LEASING IFN va acorda, in continuare, o atentie deosebita intregii piete de leasing si va incerca sa fructifice orice oportunitate interesanta de afaceri. Existenta unei structuri organizationale flexibile si a unor profesionisti dedicati ii va permite companiei sa abordeze orice proiecte mari sau complexe, cu structuri de finantare speciale sau pachete de produse si servicii individualizate, pe toate segmentele de leasing. BCR LEASING IFN este prezenta pe piata romanesca a leasingului din 2001, ca subsidiara a Bancii Comerciale Romane, acum parte importanta a puternicului grup financiar central-european ERSTE. Compania ofera in prezent o gama completa de servicii de leasing financiar.

BNR strange robinetul la credite chiar cand preturile apartamentelor scad. Coincidenta?

De la inceputul anului pana in luna curenta preturile apartamentelor au fost intr-o continua scadere. Astfel, potrivit mai multor analize efectuate de companiile de imobiliare preturile au scazut cu aproximativ 10 -15% de la inceputul anului.In mod normal acesta veste trebuia sa fie una buna pentru cei care aveau in plan cumpararea unui imobil insa pana la urma cu “ajutorul ” BNR vestea nu a produs nicio bucurie poten’ialilor cumparatori. Desigur ca ne referim la noile norme de creditare dorite de BNR menite sa reduca imprumuturile. Este cel putin ciudat faptul ca tocmai cand preturile apartamentelor se ieftinesc BNR nu ne mai lasa sa luam credite ca pana acum. Potrivit proiectului de regulament privind limitarea riscului de creditare la imprumuturile destinate populatiei, bãncile vor calcula gradul de indatorare la creditele acordate populatiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, in anul anterior, si nu doar in functie de adeverinta de salariu sau alte documente, precum in prezent.Mai multi bancheri comerciali s-au arãtat nemultumiti de proiectul BNR, insã analistii economici au arãtat cã se asteptau la astfel de mãsuri, menite sã limiteze cresterea creditãrii. Sa fie oare o coincidenta introducerea chiar acum a regulilor menite sa reduca creditarea?

Un bucurestean plateste salariul pe sapte luni pentru un metru patrat de casa

Preturile imobiliare din Bucuresti sunt printre cele mai mari din centrul si estul Europei, locuitorii capitalei fiind nevoiti sa plateasca echivalentul a sapte salarii medii brute pentru a cumpara un metru patrat construit, arata un studiu UniCredit, prezentat duminica la reuniunea BERD de la Kiev. Astfel, un metru patrat intr-o locuinta deja folosita costa anul trecut in Bucuresti, in medie, 2.177 euro/mp, mult peste nivelul din Riga, unde aceeasi suprafata se vindea cu un an mai devreme, in medie, cu 1.372 euro. Pentru salariul mediu, UniCredit a luat in calcul datele privind câstigurile medii pe anul trecut publicate de Institutul National de Statistica (INS). In ceea ce priveste locuintele noi din Bucuresti, un metru patrat costa anul trecut, in medie, 2.475 euro/mp, fata de 1.779 euro/mp in 2005, arata acelasi studiu al grupului financiar italian.

Economistii UniCredit vad, de altfel, anumite semne ca piata imobiliara din Bucuresti ar putea suferi o temperare in perioada urmatoare. “Vedem inca un potential mare al pietei imobiliare românesti pe termen mediu, dar in Bucuresti, in special in zona centrala, preturile ar putea sa se stabilizeze, nu neaparat sa scada. Situatia din Bucuresti este similara cu cea din zona turistica litorala a Bulgariei”, a declarat Debora Revoltella, economistul sef al UniCredit pentru Europa Centrala si de Est. Proiectiile analistilor Unicredit au la baza diferenta dintre preturile imobiliare din România si cele din alte state din regiune, mai dezvoltate economic si cu salarii mai mari. Astfel, in Polonia, pretul mediu al unui metru patrat era anul trecut de 1.968 euro, in Croatia – 1.693 euro, in Estonia, aceeasi suprafata se vindea cu 1.404 euro, iar in Slovacia, cu 1.104 euro.

In alte state din regiune, diferenta esta chiar mai mare, preturile medii din piata imobiliara fiind la mai putin de jumatate fata de Bucuresti. In Ungaria, tara cu produs intern brut (PIB) pe locuitor depaseste cu circa 50% nivelul din România, ezvoltatorii vindeau anul trecut casele la un pret mediu de 1.004 euro/mp, in Cehia, metrul patrat se cumpara cu 787 euro. Bulgaria era anul trecut tara din regiune cu cele mai mici preturi imobiliare, metrul patrat fiind vândut cu 558 euro., Preturile mari ale pietei imobiliare din Bucuresti plaseaza orasul pe ultimul loc in regiune in privinta accesibilitatii pentru populatie. Astfel, daca un bucurestean câstiga in sapte luni de munca echivalentul pretului mediu al unui metru patrat intr-o locuinta deja existanta, un ceh isi permite sa plateasca pretul unui metru patrat cu salariul obtinut pentru o luna de munca, iar un ungur, cu cel obtinut in 1,4 luni.

In Ucraina, tara cu un nivel de dezvoltare inferior celui al României, un metru patrat echivaleaza cu 4,8 salarii medii, in Rusia, cu 4,1 salarii medii, iar in Polonia, un metru patrat poate fi cumparat cu echivalentul a 2,8 salarii medii. Bulgarii au nevoie sa munceasca 2,6 luni pentru a câstiga o suma echivalenta cu pretul unui metru patrat intr-o locuinta. “Accesibilitaea va reprezenta constrângerea majora pe partea de cerere, afectând mai ales populatia cu venituri reduse, care cauta apartamente mici, cu una-doua camere”, se arata in studiu. Bucurestiul este, potrivit studiului mentionat, atipic in regiune si prin avansul rapid al preturilor, de la 407 euro/mp in 2002 – unul din cele mai mici niveluri din regiune la acel moment – la 1.370 euro/mp in 2005 si la aproape 2.200 euro/mp in prezent. ,De altfel, România, alaturi de Ucraina si Kazahstan, a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere a preturilor imobiliare in intervalul 2002-2007, de peste 40% in medie anuala. Bucurestiul beneficiaza de avantajul unui nivel de dezvoltare, calculat dupa PIB/locuitor, de peste doua ori peste media nationala, de veniturile ridicate ale locuitorilor si de migratia interna la nivelul României, vizibila in special prin afluxul constant de populatie inspre Bucuresti.

Oferta redusa de locuinte tine preturile sus

“Proiectele rezidentiale noi sunt mai degraba rare in tara, cele mai multe concentrate in Bucuresti, si tintesc segmentele de clienti cu venituri medii si mari. Primul mare proiect, cu peste 200 de locuinte, a fost lansat abia in 2005, iar 2007 a fost primul an in care au fost terminate 1.400 locuinte in Capitala”, se mentioneaza in studiu. De altfel, regiunea Bucuresti-Ilfov conduce in clasamentul activitatii constructiilor de locuinte, cu circa 3 locuinte/1.000 locuitori finalizate in 2007, semnificativ peste media nationala, de 2,1 locuinte. Studiul UniCredit a calculat pentru România doar preturile din Bucuresti, in timp ce pentru alte state, au fost stabilite preturi medii nationale.

Vosganian si-a aruncat diploma de economist

Anul electoral l-a determinat, se pare, pe ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, sa-si arunce diploma de economist si sa insiruie pe zeci de canale media afirmatii cat mai populiste. Nuantate din plin de catre ministru, afirmatiile acestuia tind mai mult spre sfera science-fictionului decat spre realitatea economica romaneasca. |n continuare va prezentam cateva dintre afirmatiile ministrului care daca nu ar fi fost rostite intr-un an electoral ar pune serioase semne de intrebare asupra modului in care a devenit Vosganian doctor in economie.

Romania a avut in primul trimestru o crestere economica de 7,5% din PIB si o crestere a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul de 15,9%, cifre-record pentru economia de dupa 1990, a anuntat ministrul Finantelor. „A fost cel mai performant prim trimestru din ‘90 incoace. PIB-ul a crescut cu nu mai putin de 7,5%. Mai precis, Romania a produs in primul trimestru cat a produs in tot anul 2000. Sporul pe partea de servicii a fost de 6,7%, iar in constructii, intr-un singur trimestru, cresterea a fost de 32%. Imaginati-va ca toate s-au petrecut pe fondul unei scaderi a consumului energetic, in PIB, de 2%“, a spus ministrul. Adevarul este ca Romania a avut, in medie, o crestere economica reala de 6-7%, ceea ce inseamna ca produsul intern brut a crescut in 8 ani de 1.7 ori. Acestea fiind datele, nu rezulta decat ca in primul trimestru al anului 2008 Romania a produs in jur de 43% din totalul productiei pentru 2000. Vosganian probabil a vorbit despre PIB-ul nominal, care nu tine cont de inflatie. Ceea ce nu vrea sa recunoasca ministrul este ca daca PIB-ul nominal a crescut de cateva ori deoarece au crescut si preturile de cateva ori nu inseamna o reusita notabila.

Ministrul face comparatii nereusite

O alta afirmatie nefericita a ministrului se refera la puterea de cumparare. „|n Romania, cu un euro poti cumpara tot atat cat poti cumpara cu doi euro in Uniunea Europeana, in ansamblu”, a spus Vosganian. Nu se stie exact ce intelege Vosganian prin „in ansambu”, insa in unele state UE gasesti produse la aceleasi preturi ca in Romania sau chiar mai ieftine. Dar, ca sa nu fim rai, putem preciza ca Fondul Monetar International mentioneaza ca in Romania cu un euro poti cumpara cat cu 1.5 euro in UE. Rand pe rand, ministrul a ajuns si la deficitul comercial care, dupa parerea sa, tinde sa se reduca. „Exporturile au crescut in primul trimestru cu 13,5%, in timp ce importurile au crescut cu numai 12,3%. Speram chiar intr-o scadere a deficitului de cont curent anul acesta, pe fondul scaderii evidente a celui comercial“, a declarat Vosganian. Nu iti trebuie o diploma de la ASE ca sa iti dai seama ca este o copilarie sa te bucuri ca avansul importurile a fost cu doar 1% mai mic decat cel al exporturilor in contextul in care Romania are un deficit comercial de aproape 50%.

Vosganian, pus la punct de companiile petroliere

Ar fi corect ca profiturile companiilor petroliere si ale supermarketurilor sa nu fie rezultate din cresterile de preturi, ci din realitatile economice, a spus ministrul Vosganian. Mai mult, acesta a anuntat ca le va face companiilor recomandari care – „avand in vedere ca vin din partea ministrului de Finante” – vor fi tratate de acestea cu toata seriozitatea. Nu a durat mult si replica societatilor petroliere a venit dand peste cap „planurile” ministrului. Romania depinde de importurile de titei, intrucat productia interna acopera doar 45% din consum, arata reprezentantii Rompetrol dupa ce Vosganian a sustinut ca societatile petroliere nu trebuie sa motiveze cresterea preturilor carburantilor prin scumpirea petrolului pe piata internationala. „Romania este o tara care depinde de importurile de titei, iar pretul carburantilor este strans legat de evolutia pretului petrolului pe piata internationala. Productia interna nu acopera decat 40-45% din consumurile interne. Vom participa la discutiile propuse de autoritati si vom analiza solutiile avansate de Ministerul Economiei”, au declarat reprezentantii Rompetrol. Potrivit ministrului Vosganian, companiile petroliere nu trebuie sa creasca pretul carburantilor motivand prin scumpirea petrolului pe piata internationala, intrucat acestea comercializeaza si produse petroliere de productie interna. „Atragem atentia companiilor petroliere ca unele produse pe care le comercializeaza sunt extrase din solul romanesc si nu pot motiva cresterea pretului carburantilor prin faptul ca barilul de petrol a ajuns la 125 dolari”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, redeventele platite de companiile petroliere pentru exploatarea campurilor petroliere din Romania sunt printre cele mai mici din Europa.

420 de taxe si impozite

Poate ca Vosganian trebuia sa aminteasca dupa toate acestea ca, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial despre competitivitatea globala, romanii platesc cele mai multe taxe si impozite. Mai exact, Banca Mondiala a identificat in Romania aproape 100 de taxe si impozite pe care le platesc firmele, la care se adauga alte 100 de taxe parafiscale, mai mult decat dublu fata de oricare dintre tarile Uniunii Europene. |n total, o estimare a Ministerului Finantelor arata ca numarul taxelor si impozitelor platite de persoanele fizice si juridice din Romania se ridica la 420. |n plus, aproape jumatate din salariul romanilor se duce la stat, mai exact 46,25%, sub forma de cotizatii sociale. Astfel, Romania se afla pe locul sase din 26 de tari, intr-un clasament al valorii contributiilor platite catre stat in Europa. Cele mai mici contributii se platesc in Belgia, Marea Britanie si Irlanda, unde nu depasesc 30%.

Case mai ieftine in afara

O locuinta sau o casa de vacanta in Cipru, Brazilia, Grecia, Bulgaria sau Egipt reprezinta una dintre cele mai recente tentatii imobiliare pentru romani. Conform Alpine Group, companie imobiliara americana cu filiala in Otopeni, pe langa posibilitatea petrecerii unor vacante in conditii deosebite, de lux, achizitia unei proprietati in Cipru, de exemplu, poate fi considerata o investitie sigura şi rentabila, intrucat valoarea investitiei ar creşte, anual, cu peste 25 la suta. Reprezentantii Alpine Group sustin ca achizitia casei se face direct de la constructor, fara comision. In Cipru sau Spania, pretul unui apartament nou porneşte de la 90.000 de euro, iar o vila cu cinci dormitoare de la 600.000 de euro, langa plaja, iar in zone rezidentiale in apropierea plajei, de la 300.000 de euro. O vila cu trei dormitoare – de la 400.000 de euro langa plaja, iar in alte zone rezidentiale de la 200.000 de euro. In Brazilia, o vila cu trei dormitoare, cu piscina, in apropierea plajei, are un pret de pornire de 130.000 de euro, iar un apartament – 90.000 de euro. De asemenea, o vila cu cinci dormitoare, cu piscina, langa plaja, costa 220.000 de euro. Reprezentantii Alpine Group sustin ca sumele provenite din inchirierea a doua asemenea proprietati acopera ratele pentru toate cele trei imobile, astfel incat unul dintre ele ramane permanent la dispozitia investitorului.

Finantarea este disponibila pe termen lung, de pana la 40 de ani, cu o dobanda de cinci la suta pe an. Contributia minima proprie este de 20 la suta din valoarea proprietatii achizitionate, in conditiile in care, sustin reprezentantii firmei, nu este necesar sa fie dovedita existenta veniturilor pentru obtinerea finantarii. In Grecia, compania Panhol, care are filiala in Romania, are in derulare trei proiecte: locuinte, spatii comerciale (in Salonic), respectiv case de vacanta – in Halkidiki. La preturi pornind de la 131.000 de euro pentru un apartament de minimum 62,75 mp, care va fi finalizat in 2009, un cetatean roman poate avea o casa de vacanta in insorita Grecie. Vile ‘la cheie’ in Grecia, construite in 2007, in suprafata de 90 mp, sunt disponibile de la 240.000 de euro. In varianta ‘pentru locuit’, compania Panhol propune ‘la cheie’, in noua imobile noi din Salonic, peste 160 de locuinte, la preturi pornind de la 98.000 de euro. Preturi mult mai mici sunt in Bulgaria, unde compania Morada din aceasta tara are pregatite proiecte rezidentiale la munte sau la mare. Langa Nessebar, localitate litorala aflata pe lista de patrimoniu UNESCO, o garsoniera intr-un ansamblu rezidential are preturi de pornire in jur de 11.000 de euro. Tarifele difera, insa, in functie de suprafata şi de data receptiei. Astfel, o locuinta contractata in septembrie 2007, cu finalizare octombrie 2008, a avut un pret de 15.000 de euro. Cele mai ieftine sunt apartamentele din ansamblurile preconizate a fi gata in 2009. Mai scumpe sunt ofertele din Varna, Bourgas, Sveti Vlas, pentru apartamente cu suprafete generoase, in conditiile in care, in Bulgaria, tarifele sunt sub 800 euro/mp construit. Un avantaj pentru cumparator – a precizat, luni, pentru Rompres, Penka Atanasova, reprezentant Morada – il reprezinta faptul ca locuintele vor fi noi şi pot fi platite in patru rate, eşalonat, pe durata constructiei, iar presiunea financiara nu va fi atat de mare. Compania din Bulgaria are pregatite oferte similare şi la munte. Astfel, in Bansko, o garsoniera cu o suprafata de aproximativ 37 mp costa in jur de 31.000 de euro. Cel mai scump in acest ansamblu este apartamentul cu doua dormitoare, in suprafata de 85,67 mp: 69.392 de euro. Oferte asemanatoare, cu apartamente, sunt la Pamporovo.

In schimb, o vila la Karjali, in Muntii Rodopi, cu o suprafata de 110 mp, costa 88.000 de euro. Cea mai ieftina locuinta, insa, care a fost ofertata, in martie, la Targul Imobiliar National, este un apartament de doua camere la 10.000 euro, in statiunea egipteana Hurghada. In Romania, un apartament la bloc cu doua camere de 80 mp la Mamaia Nord, ofertat de compania imobiliara Moglan, este la pretul de 100.000 de euro. Aceeaşi companie ofera, la Predeal, in zona Malul Ursului, apartamente la bloc la un pret de 1.700 de euro/mp suprafata construita. La Costineşti, in zona epavei, cea mai ieftina locuinta oferita de Arcada Euro Imobiliare este o garsoniera de 37 mp, la aproximativ 45.000 de euro, iar cea mai scumpa, un apartament cu terasa, de aproape 160.000 de euro. Aceeaşi firma oferteaza apartamente in vila, in centrul statiunii Costineşti, la preturi de la 55.000 de euro (garsoniera de 39 mp) la 176.000 de euro (apartament de 112 mp). Preturile din Romania sunt, insa, departe de a fi considerate accesibile. O confirmare vine şi de la Sinaia, unde, de exemplu, Agentia imobiliara Mervani mai are disponibile, in zona Castelului Peleş, doua garsoniere noi, in suprafata de aproape 32 mp, la pretul final de 77.603 euro. Compania imobiliara a vandut toate locurile de parcare acoperite aferente imobilului in care se afla cele doua garsoniere, la un pret, pentru fiecare, de 11.156 euro.

Romania resimte presiunile accentuate de majorari salariale din Estul Europei

Cand mii de muncitori au facut greva luna trecuta la uzinele Dacia Renault din Romania, ca sa ceara o majorare cu 70% a salariilor, sindicatele din tara si-au trimis reprezentanti care sa se alature protestului, consemneaza, luni, Reuters. Greva care a durat trei saptamani a determinat o majorare cu 23% a salariilor angajatilor de la Dacia, mai mult decat dublul ofertei initiale a conducerii, iar miscarea a aratat ca in Romania presiunile salariale deja accentuate cresc anul acesta la fel ca in restul regiunii. De la minerii din Polonia pana la angajatii fabricilor de utilitati din Bulgaria, sindicatele din Centrul si Estul Europei au cerut majorari salariale masive, deoarece oamenii resimt apasarea scumpirii alimentelor si a energiei.

In Romania, cresterea cu doua cifre a salariilor este considerata o amenintare principala la adresa stabilitatii macroeconomice pe termen lung, in contextul in care tara se confrunta cu un consum dezlantuit care a umflat deficitul extern in numerar.Si in restul regiunii, ingrijorarea din cauza inflatiei si pierderile la nivel de competitivitate se accentueaza masiv.”Nu mai suntem la fel de competitivi cum eram acum cativa ani si daca vor creste in continuare sustinut costurile muncii, vom deveni tot mai putin atractivi”, a spus seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Saracia si dezamagirea de ritmul lent al reformelor care au dus Romania in Uniunea Europeana anul trecut, ca si extinderea diferentelor intre cei saraci si cei bogati din economia in crestere rapida au potentat ani intregi cererile de majorari salariale, scrie Reuters. Cererile de majorari salariale au luat un nou avant in prezent, in contextul luptei interne dintre partidele politice in apropierea alegerilor parlamentare din 2008, corelate cu accentuarea inflatiei si scumpirea energiei. “Socul din buzunarele oamenilor va fi mare”, a spus seful Cartel Alfa, cel mai mare sindicat din Romania, Bogdan Hossu.”Hai sa fim realisti”, a adaugat Hossu si a explicat ca “presiunile sociale potentiale vor fi mai accentuate decat anul trecut din cauza alegerilor”, mai scrie Reuters. Ovidiu Jurca, un oficial al Blocului National Sindical (BNS), a avertizat ca se poate sa urmeze mai multe greve “in sectorul energetic unde exista un sindicat puternic si un angajator care uita practica optima la niveluri europene”.”Exista multe probleme nerezolvate in sectorul public sau in transporturi si productie”, a declarat, pentru Reuters, Ovidiu Jurca.

Oamenii vor bani mai multi

Protestul de la Dacia a fost urmat de o greva la principala companiei siderurgica din Romania, ArcelorMittal, unde o treime dintre angajati au cerut sa fie platiti mai bine. Soferii de camioane si ofiterii de politie au inaintat la randul lor, in aprilie, cereri de imbunatatire a legislatiei si a infrastructurii. In Polonia, unde emigratia a determinat o inasprire a situatiei de pe piata muncii, minerii au obtinut o majorare cu 10% a salariilor dupa un protest care a durat 46 de zile in februarie. Guvernul considera ca salariile medii vor creste cu 12% anul acesta in sectorul mineritului din Polonia. In Bulgaria, cei 2.700 de muncitori de la compania energetica CEZ din Cehia au primit o majorare cu 25% a salariilor dupa o greva din Ungaria, unde salariile medii au crescut cu 13% de anul trecut incoace, iar majorarile salariale reprezinta un motiv central de ingrijorare pentru banca centrala. Fondul Monetar International (FMI) a avertizat asupra efectelor secundare ale cresterii salariilor asupra economiei in regiune si a cerut guvernelor sa opreasca platile excesive si a aratat o extindere asupra companiilor private a cererilor salariale din sectorul public. Analistii spun insa ca sunt foarte slabe sansele ca guvernul minoritar de la Bucuresti sa fie zgarcit cu salariile, in contextul in care sustinerea publica a acestuia este scazuta inainte de alegerile programte pentru trimestrul al patrulea.

Observatorii avertizeaza mai ales asupra faptului ca discutiile despre bugetul pentru 2009, care trebuie predat inainte de alegeri, vor crea ocazia pentru noi concesii si noi dezbateri despre majorarea salariului minim. La inceputul acestui an, Ministerul roman al Transporturilor a evitat o greva a mecanicilor din sistemul feroviar, consimtind la o majorare salariala cu 13%. Guvernul roman vrea sa limiteze insa cresterile salariale din sectorul public la 10% in medie in acest an.O modalitate prin care guvernul ar putea majora castigurile fara a incalca limita pentru salarii ar fi sa dea prime, care ar determina insa o accentuare a cererilor facute angajatorilor privati, spun observatorii, citati de Reuters. Primele semne de astfel de cheltuieli au aparut in ultimele luni, in care parlamentarii romani au primit o prima echivalenta cu 10% din salariilor lor lunare, ca sa compenseze pentru expunerea la radiatiile de la antenelor de pe cladirile mari. Ministerul Sanatatii a propus o prima de “stabilitate” pentru personalul din sector. Presa locala a aratat ca angajatii civili din orasele mici din Romania cer bani in plus pentru “loialitate” si “confidentialitate”. Sindicatele au cerut guvernului sa includa primele in salariile de baza, ceea ce ar duce la o crestere a transparentei politicii salariale. Reprezentantii sindicali au cerut si ca nivelul salariilor sa fie corelat cu inflatia si cu castigurile de productivitate. Inflatia a atins in martie un maxim al ultimilor doi ani in Romania, de 8,6%, mai scrie Reuters. “Un astfel de mecanism de ajustare ar avea tensiuni sociale reduse pe scara larga”, a estimat Hossu si a adaugat ca presiunile asupra fondului de salarii ar putea fi suportate mai usor de catre angajatori in acest fel. Rugati sa comenteze cu privire la presiunile salariale, reprezentantii Ministerului roman al Economiei si Finantelor au reiterat ca anul acesta cresterile salariale vor fi limitate. Investitorii s-au plans din cauza cresterii salariilor, ca si a lipsei de forta calificata de munca, o problema intalnita in intreaga Europa de Est, dar banii straini continua sa intre in Romania, din cauza costurilor relativ scazute ale muncii. Salariile medii nete din Romania, unde aproape jumatate din forta de munca este sindicalizata, s-au cifrat in februarie la 1.134 lei (481,5 dolari), in crestere anuala cu 20,5%. Salariul minim de anul trecut din Romania a fost insa al doilea cel mai scazut din Uniunea Europeana (UE), potrivit datelor Oficiului European de Statistica, Eurostat, preluate de Reuters.

Ce masina poti cumpara la pretul de 10.000 de euro

Pragul de 10.000 de euro pentru un autoturism cu dotari standard este urmarit cu interes atat de producatori, cat si de cumparatori. Autoturismul autohton Dacia Logan, ‘masina de 5.000 de euro’, cum a fost anuntata, pleaca de la 6.400 de euro si poate ajunge la peste 10.800 de euro, in functie de model, motorizare si dotari. Spre deosebire de producatorul francez de la Mioveni, marcile occidentale au urmat un traseu invers: preturile au fost ajustate, pentru a intra in competitie cu Dacia Logan, incercand sa atace limita de 10.000 de euro.

Volkswagen propune in Romania modelul Polo Happy, la 10.248,28 euro (TVA inclus), motorizare de 1,2 l, respectiv de 11.518 euro, motorizare de 1,4 l. O alta propunere a producatorului german spre limita de 10.000 de euro este modelul Polo Trendline (1,2 l) la 10.363,71 euro. Opel ofera, conform www.opelgtt.ro, trei modele Agila (8.760-11.410 euro), trei modele Corsa, in opt versiuni (9.380-11.650 euro), un model Meriva – 1,4 16 V (11.920 euro) si un model Astra Classic II 1,4 16 V (11.470 euro).  Gama autoturismelor Peugeot in Romania, la categoria de pret in jurul a 10.000 de euro, incepe cu modelul 107 One (1,0 l), la 8.267 euro (TVA inclus), model cu trei usi, respectiv 8.546 euro, cu cinci usi. In zona pragului de 10.000 de euro, producatorul francez mai vine cu Sedan (1,3 l), la 11.174 euro, Starline – 11.564 euro, Urban -11.624 euro, XR (combi) – 11.281 euro.  Un alt producator francez, Citroen, propune 12 variante ale modelului C 1, cu motorizari de 1,0 si 1,4 l, la preturi intre 7.895 si 10.068 euro (TVA inclus). Conform www.ats.ro, modelul C 2 are si el noua variante, cu preturi intre 9.972 si 11.251 euro. In momentul documentarii noastre, dealerul auto derula promotii la zeci de modele. Astfel se explica aparitia modelului C 4 berlina la 11.723 euro sau a lui Berlingo First Combi – 11.245 euro. Al treilea producator francez, Renault, propune, conform www.renault.ro, modelele Clio 1,2, 16 V, la 10.451 euro, cu versiunea pe motorina (11.700 euro), Symbol (intre 8.649 si 11.550 euro – benzina, motorina), Kangoo 1,2 l, 16 V (11.603 euro).  Ford ataca si el pragul de 10.000 de euro cu modelele Ka (trei usi), de la 9.389,1 euro, Fiesta – 9.561,65 euro, Fusion – 11.209,8 euro. Skoda are, conform www.skoda.ro, sase versiuni Noua Fabia, 1,2 l, intre 9.671,13 euro si 11.397,82 euro, trei versiuni Noua Fabia Combi (10.326-11.642 euro) si trei versiuni Fabia Sedan (9.599-11.904 euro).

 

Fiat are o gama bogata de modele in zona de pret 10.000 de euro: Linea – la 11.174 si 11.968 euro, in functie de nivelul de echipare, Grande Punto 1,2 l – 11.332 euro (versiunea cu cinci usi), celebrul model 500, cu o motorizare de 1,2 l – 11.500 euro, Albea – intre 8.469 si 9.922 euro, cu trei versiuni la motorizarea de 1,4 l, Punto Classic – 10.353 euro. Modelul Panda are cinci versiuni, cu preturi intre 7.729 si 10.656 euro, in functie de motorizare si de dotari. Mazda are trei versiuni ale Mazda 2, 1,3 l, la preturi cuprinse intre 9.990 si 11.490 euro. Suzuki prezinta modelul Swift, cu preturi incepand de la 9.850 euro (sursa: www.suzuki-romania.ro). Hyundai Accent, ’superdotat’ – conform www.hyundai-motor.ro, este la un pret promotional de 11.412,1 euro. Alte modele de la acest producator: Getz (de la 8.794,1 euro, pana la 11.055 euro), GL MT, cu patru versiuni (intre 7961,1 si 9.210,6 euro).

 

 

 

 

Orientul Mijlociu se indreapta catre un razboi financiar cu Statele Unite ale Americii

 

Tot mai multe companii petroliere si-au anuntat intentia de a renunta la moneda americana in tranzactiile petroliere. Mai mult, Iranul, al patrulea exportator de titei din lume, a incetat complet sa mai efectueze tranzactii petroliere in dolari, considerand ca acesta nu mai este o moneda fiabila. “Intreg comertul iranian de petrol este efectuat in euro si yeni”, a declarat directorul pentru afaceri internationale al Companiei Petroliere Nationale Iraniene, Hojjatollah Ghanimifard, pentru agentia de stiri iraniana Fars News Agency. “Am cazut de acord cu toti clientii nostri privind efectuarea schimburilor de petrol in alte monede decat dolarul american”, a adaugat acesta. Teheranul incearca, pe de alta parte, sa isi convinga partenerii din Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC) sa renunte la tranzactiile in dolari si sa inceapa sa lucreze cu alte monede, precum euro. Oficial, se vorbeste despre deprecierea dolarului care aduce pierderi exportatorilor, dar neoficial, neutilizarea dolarului in tranzactiile petroliere ar putea anunta inceputul unui razboi financiar de mare amploare. Aceasta mutare va avea un efect devastator asupra dolarului, genera nd o cerere mare si brusca pentru euro si, simetric, o oferta considerabila de dolari pe pietele financiare internationale. Sumele disponibilizate in dolari vor tinde repede sa se deplaseze catre Statele Unite care vor fi inundate cu cantitati mari de fosti „petrodolari“, generand astfel inflatie. In momentul de fata, politica externa a Iranului este mult mai consistenta, mai precauta si mai bine gandita. Astazi, Iranul detine aliante politice, economice si probabil militare cu Rusia si China, si conteaza in Uniunea Europeana pe sprijinul Frantei si al Germaniei. In plus, in ciuda dezinformarilor raspandite de presa la adresa sa, Iranul a actionat intr-o maniera prudenta prin insusi faptul ca a amanat deschiderea bursei de titei de la Teheran, intelegand, desigur, ca aceasta este o foarte puternica „arma de distrugere in masa“ pe care o pot folosi impotriva Statelor Unite ale Americii si a aliatilor acestora.

 

Revenind la buna politica externa a Iranului recent acest stat a propus celui mai mare producator independent de titei din Rusia, Lukoil sa isi extinda participarea din cadrul proiectelor petroliere si de gaze naturale din Republica Islamica. Compania petroliera a facut anuntul dupa o reuniune de la Moscova, la care au participat directorul executiv al Lukoil, Vagit Alekperov, si ministrul adjunct al petrolului din Iran, Hossein Noghrehkar Shirazi. Alekperov a spus ca in Iran exista multe zacaminte promitatoare de petrol si de gaze naturale, iar compania pe care o reprezinta va studia propunerile iraniene.

 

Mai mult, grupul petrolier rus Lukoil ar putea analiza posibilitatea vanzarii petrolului in ruble, si nu in dolari, in cazul in care moneda americana continua sa se deprecieze, a anuntat un inalt oficial al companiei. Compania isi extinde deja campania de vanzari a produselor rafinate in interiorul Rusiei, pentru a-si spori veniturile, a declarat directorul de dezvoltare strategica al Lukoil, Andrei Gaidamaka. „Suntem ingrijorati de slabiciunea dolarului“, a precizat acesta la New York. „Atat timp cat venitul este calculat in dolari si cheltuielile sunt calculate in ruble, iar venitul scade din cauza deprecierii dolarului, trebuie sa facem ceva“, a declarat acesta. Gaidamaka a mai precizat ca daca Organizat ia tarilor Exportatoare de Petrol isi va modifica politica, renuntand la comercializarea petrolului in dolari, „cred ca majoritatea producatorilor din lume vor fi nevoiti sa faca la fel“. Si presedintele adjunct al Gazprom, Alexander Medvedev, a declarat ca grupul pe care il reprezinta, ce livreaza un sfert din gazele naturale consumate in Europa, analizeaza posibilitatea vanzarii petrolului si gazelor naturale produse in ruble, in locul dolarilor.

 

Ideea vanzarii hidrocarburilor in ruble face parte din aceeasi categorie cu cea a declaratiilor presedintelui rus Vladimir Putin, si a altor inalti oficiali rusi, care vad un rol mult mai important pentru moneda rusa pe piata internationala.

 

Trecerea de la petro – dolari la petro – euro

 

Asa cum am aratat, daca o importanta parte a pietei mondiale a petrolului (aproximativ 30-40% din productia mondiala) va inceta sa mai fie tranzactionata in dolari si va trece la euro, cu tranzactii bilaterale suplimentare in ruble (cu Rusia) si in yuani (cu China) ne putem astepta sa urmeze si alte tari dependente de dolarul american. In aceasta situatie „petro-dolarii“ vor fi inlocuiti de „petro-euro“. Cu toate ca legislatia americana impiedica companiile straine sa investeasca in Iran, sunt state care au inceput sa o ignore. Astfel China, care a devenit unul dintre principalii parteneri comerciali ai Iranului in ultimii ani, a ignorat legislatia, facandu-si publice retinerile privind utilitatea accentuarii sanctiunilor ONU contra Teheranului, ce au ca scop determinarea statului iranian de a-si suspenda programul nuclear.

 

Iranul isi consolideaza relatiile cu marile state

 

Drept urmare, Iranul si grupul petrolier chinez Sinopec au semnat cu o saptamana un contract in valoare de doua miliarde dolari pentru dezvoltarea campului petrolier de la Yadavaran, situat in sud-vestul statului iranian. Contractul a fost semnat de catre presedintele Sinopec international exploration, production and cooperation (Sipc), Zhou Baixiu, si de vice-ministrul iranian al petrolului, Hossein Noghrehkar Shirazi. „Estimarea initiala privind costul proiectului este de aproximativ doua miliarde de dolari, costul sau final fiind determinat dupa implementarea ofertei“, a afirmat ministrul iranian al petrolului, Gholam Hossein Nozari, dupa semnarea acordului. In afara de aspectul comercial, contractul reprezinta victoria politica a Iranului in fata presiunilor SUA, ce doresc sa descurajeze marile companii straine cu privire la investitiile din Republica islamica. De cativa ani, nicio companie petroliera de importanta internationala nu a semnat un contract de investitii in Iran. Nozari a estimat ca „acordul cu Sinopec demonstreaza ca Iranul nu duce lipsa de investitii si ca noi ne consolidam relatiile economice cu China“. Al „doilea mesaj este ca daca alte state urmaresc sa investeasca in marile proiecte petroliere si de gaze naturale din Iran, nu trebuie sa piarda ocazia“, a adaugat acesta. Statele Unite, care acuza Iranul ca incearca sa se doteze cu arme nucleare si nu mai intretin relatii diplomatice cu aceasta tara din 1979, au convins numeroase mari banci europene si asiatice sa isi inceteze tranzactiile cu Teheranul. Washingtonul a plasat, de asemenea, mai multe banci iraniene pe o lista neagra, pentru a sanctiona Teheranul in dosarul nuclear si pentru sprijinul sau catre diverse miscari teroriste, acuzatii pe care Iranul le respinge. Avand in vedere datele care nu sunt deloc favorabile Statelor Unite ale Americii precum intentiile Iranului „finalul“ nu este greu de imaginat.

 

Raportul pietei bursiere din 29 aprilie 2008

Ziua de marti, 29 aprilie 2008 la Bursa de Valori Bucuresti

In prima sedinta de tranzactionare a saptamanii s-au inregistrat aprecieri ale cotatiilor la majoritatea titlurilor, valoarea totala tranzactionata fiind foarte buna de peste 56 milioane lei, din aceasta valoare 27,4 au fost tranzactii deal de pe piata Rasdaq cu titlurile Braiconf Braila, Neptun si Olimp Estival. Si de aceasta data societatile de investitii financiare s-au aflat in topul lichiditatii, in special SIF2, care a inregistrat o valoare tranzactionata de 5,4 milioane de lei din cele aproape 16,1 milioane lei realizate pe toate sifurile. Indicele Bet-FI, care le caracterizeaza evolutia, a avut o apreciere importanta de 3,32%, valoarea sa ajungand la 52.822,93 puncte. Indicele BET a avut o apreciere de 1,35%, situandu-se acum la 7.069,13 pc iar BET-C a cresut cu 1,15% pana la 5.048,67pc. .

Volumul de actiuni tranzactionat pe SIF2 a fost de 2.3 milioane(5,4 milioane lei), inregistrand o apreciere de 2,69%, pana la 2,29 lei. SIF5 i-a urmat ca lichiditate, cu o valoare aproape 5,1 milioane lei, inregistrand o aprecire de pret, de 5,07%, pretul de cotare fiind acum 2,9 lei. Celelalte SIF-uri au evoluat dupa cum urmeaza: actiunile SIF1 s-au apreciat pana la pretul de 2,51 lei (+2,03%), SIF3 a cunoscut o apreciere, castigand 0,04 lei, atingand acum 1,53 lei(+2,68%), iar SIF4 a inchis sedinta de tranzactionare la pretul de 1,61 lei(+3,87%).

Dintre titlurile principale din sectorul petrolier RRC s-a bucurat de o lichiditate buna, s-au tranzactionat peste 23 milioane de actiuni, valoarea cotatiei fiind acum de 0.0603 lei, cu 2,20% mai mult decat in sedinta de vineri. SNP Petrom si-a continuat aprecierile din sedintele precedente pana la nivelul de 0,5050 lei (+2,235%) pe fondul unui volum de aproximativ 2,1 milioane de actiuni.

Transelectrica a reusit o scadere aproximativ 1,5% ultimul pret al zilei fiind stabilit la 25,4 lei, pe un volum tranzactionat de 13.580 actiuni.

Sectorul bancar a inregistrat evolutii asemanatoare cu majoritatea titlurilor, pe o valoare tranzactionata buna, actiunile Bancii Transilvania(TLV) au cunoscut o crestere pana la 0,7450 lei, cu 1,36% mai mult decat vineri. Titlurile BRD au avut o evolutie constanta, cotatia situandu-se acum la nivelul de 21,0 lei, iar Banca Comerciala Carpatica(BCC) s-a deprecitat cu 0.40% pana la 0,2480 lei/actiune.

Tilurile Broker Cluj au cunoscut o evolutie ascendenta pe volum in crestere (2 milioane de actiuni) , ultima tranzactie a zilei realizandu-se la 0,9 lei/actiune, in crestere de 1,12%..

Alte preturie de inchidere au fost: Impact Bucuresti(IMP) 0,216 lei (+4,35%), Biofarm Bucuresti(BIO) 0,2710 lei(+1,5%), Alumil(ALU) 5,15 lei(+1,98%), Transgaz(TGN) 217 lei(+0,79%), Transelectrica(TEL) 25,4 lei(-1,55%).

Adi Ormenisan

Departamentul de Tranzactionare SSIF Broker SA Cluj Napoca

Raportul pietei bursiere din 23 aprilie 2008

Ziua de miercuri, 23 aprilie, la Bursa de Valori Bucuresti

In sedinta de tranzactionare de miercuri la Bursa de Valori Bucuresti s-au realizat tranzactii pe o lichiditate foarte scazuta in valoare de doar 8 milioane lei. Acest lucru s-a datorat faptului ca principalele titluri. au fost suspendate azi de la tranzactionare. De aceasta, in topul lichiditatii s-au aflat actiunile Broker Cluj(BRK), care s-au tranzactionat intre 1,22 si 1.3 ultima tranzactie a zilei realizandu-se la nivelul de 1,22 lei, in scadere de 6.15%. Valoarea tranzactionata a fost 1.6 milioane lei, fiind transferate peste 1,3 milioane actiuni.
Cei trei indici calculati de BVB au evoluat dupa cum urmeaza: BET a inchis ziua in scadere de 1,45% (6.848 pc.),indicele BET-C s-a depreciat la randul sau cu 0,88% pana la 4.912pc., iar BET-FI, care a fost reprezentat azi doar de SIF Transilvania , a crescut cu 0.32% pe date zilnice, pana la 50.406 pc.
Actiunile RRC au generat un volum de tranzactionare, de 3,7 milioane actiuni, in valoare de 0,2 milioane lei. Tranzactiile s-au realizat la un pret mediu de 0,0568 lei/actiune, insa pretul de inchidere afost inferior acestei cotatii, la 0,055 lei/actiune (-5,01%). Actiunile Transgaz (TGN) au suferit o depreciere usoara, cel mai ridicat nivel de tranzactionare al zilei fiind de 216 lei, dar inchiderea zilei a fost cu 0,69% mai redusa decat marti, la 215.5 lei. Nici actiunile din sectorul farmaceutic nu au fost ocolite de scaderi, cu inchideri ale titlurilor Biofarm la pretul de 0,271(-5.57%) lei, Antibiotice Iasi cu o scadere de 8,11%, situandu-se acum la 1,36 lei.
Alte preturi de inchidere ale zilei au fost: Compa Sibiu (CMP) 1,04 lei (-2,8%), Impact Bucuresti (IMP) 0,212 lei (-6,19%), Siretul Pascani (SRT) 0,056 lei (-0,88%) si Azomures Targu-Mures 0,159 lei (0%).

Iuhos Ioana
Departamentul de Tranzactionare SSIF Broker SA

PRETUL TERENURILOR DIN BUCURESTI

Cererea tot mai ridicata din partea dezvoltatorilor si scaderea ofertei de terenuri disponibile au determinat cresterea rapida a pretului terenurilor. Aceasta tendinta a fost sustinuta si de politicile restrictive de acordare a avizelor de urbanism privind dezvoltarea pe plan vertical si de cresterea artificiala a preturilor, datorata factorului psihologic al aderarii la Uniunea Europeana.
Intensificarea activitatii de constructie pe segmentul industrial, dar in special pe cel rezidential au determinat transferul interesului dezvoltatorilor de la zonele centrale si secundare ale
Bucurestiului catre periferia orasului si judetul Ilfov. In cursul anului 2006 aproximativ 110 hectare de teren au fost retrase din circuitul agricol al Bucurestiului, in timp ce in judetul Ilfov aproximativ 490 hectare au fost transformate in teren construibil. In ciuda expansiunii urbane intense, dezvoltatorii raman interesati in achizitionarea de terenuri aferente fostelor platforme industriale si a unor proprietati rezidentiale vechi de mari dimensiuni situate in interiorul orasului, in vederea dezvoltarii unor noi proiecte. Cele mai atractive proprietati rezidentiale achizitionate in
acest scop sunt situate in centrul orasului sau in apropierea acestuia (zonele Traian, Unirii, Cotroceni, Floreasca), unde dezvoltatorii prefera sa construiasca locuinte de lux sau spatii de birouri.
Cererea

Din punct de vedere al cererii, piata locala a terenurilor este
dominata de cumparatori straini, majoritatea originari din Israel, Spania, Grecia, Marea Britanie si Irlanda. Investitorii urmaresc in principal comasarea unor loturi de mici dimensiuni
pentru crearea de suprafete mari, in special in zonele de nord si de vest ale Bucurestiului, unde au fost construite proiecte rezidentiale si industriale de anvergura. Aparitia segmentului spatiilor de tip ‘outlet’ a generat un interes crescut al dezvoltatorilor pentru achizitionarea de terenuri situate de-a lungul principalelor coridoare de transport. Desi in prezent piata este dominata de tranzactii cu terenuri
destinate dezvoltarii de proiecte noi, anumite zone (sudul orasului, vecinatatile autostrazii A2 si viitoarei autostrazi Bucuresti- Brasov) sunt vizate de investitori oportunisti care incearca sa profite de potentiala crestere a pretului terenurilor dupa finalizarea proiectelor imobiliare si de infrastructura propuse in zonele respective. Vestul Bucurestiului a devenit tot mai solicitat din punct de vedere al cererii, estimandu-se ca acesta va deveni a doua zona rezidentiala ca importanta dupa nordul
Capitalei. In ultimele 12 luni in vest au fost incheiate mai multe tranzactii cu terenuri destinate proiectelor rezidentiale. Zona de est a inregistrat o cerere crescuta pentru spatii industriale
de dinesiuni mici si medii (inclusiv spatii de productie).

Preturile de vanzare

In 2007 preturile pentru terenurile destinate proiectelor rezidentiale si de birouri, situate in zona centrala au crescut in medie cu 15-20% in comparatie cu 2006. In zonele de centru-nord
(Kiseleff, Primaverii, Herastrau) preturile au crescut usor, situandu-se in prezent intre 3.300-4.000 Euro/mp sau mai sus. Acest nivel crescut se reflecta atat in nivelul chiriilor, cat si in cel al
preturilor de vanzare de pe piata rezidentiala si de birouri. Cu exceptia unor zone specifice situate in estul si sudul Bucurestiului si in judetul Ilfov, care fac obiectul tranzactiilor speculative,
cea mai mare crestere de pret a fost inregistrata pentru terenurile amplasate in zone secundare, ca urmare a cererii provenite din partea dezvoltatorilor de proiecte rezidentiale. Dezvoltarea
pietei rezidentiale a fost principalul factor ce a determinat cresterea preturilor si in judetul Ilfov, crestere sustinuta si de faptul ca in unele zone ale judetului regimul urbanistic permite construirea de
cladiri multietajate.

Previziuni pentru 2008

Cererea de terenuri pentru proiecte rezidentiale este ridicata si se va mentine astfel si in viitorul apropiat. Dezvoltatorii reactioneaza la cresterea cererii de pe piata rezidentiala si lacresterea pretului terenurilor din interiorul orasului prin achizitionarea de loturi mai mari, situate in zone adiacente capitalei, dar in proximitatea acesteia. Demolarea proprietatilor rezidentiale vechi si a fostelor platforme industriale raman principalele surse pentru cresterea ofertei de terenuri in zonele secundare si periferice ale orasului. Investitorii speculativi vor continua sa isi concentreze atentiaasupra terenurilor situate de-a lungul viitoarei autostrazi Bucuresti-Brasov si in zonele mai putin dezvoltate din estul si sudul judetului Ilfov. In aceste zone se vor inregistra cele mai mari cresteri de pret, potentialul deosebit de dezvoltare al zonelor respective si nivelul actual al preturilor incurajand tranzactiile speculative.
Studiu realizat de Atisreal Romania, divizie a BNP Paribas

SENZATIONAL – CET Brasov vrea sa cumpere cele mai scumpe servicii de pompieri din lume

CET Brasov a devenit celebru in intreaga tara, dupa ce a emis iarna trecuta facturi de 2-3000 de RON pentru consumul de apa calda si caldura; producatorul de energie termica a devenit astfel cel mai scump furnizor de caldura si apa calda de pe glob; acum CET Brasov vrea sa cumpere cele mai scumpe servicii de pompieri din lume; pentru astfel de servicii de pompieri, CET Brasov estimeaza ca va cheltui 1.200.000 de RON timp de doi ani; factura s-ar ridica astfel la 5 miliarde de lei vechi lunar; legea nu obliga un agent economic sa cumpere servicii de pompieri; CET Brasov este practic un agent economic falit, care de ani de zile lucreaza pe pierdere, atarnand ca o piatra de moara de gatul municipalitatii. 
 
 CET Brasov a intrat in atentia opiniei publice din Romania in iarna care a trecut, cand in presa au aparut primele informatii despre facturile astronomice emise pe numele brasovenilor care au consumat apa calda si caldura produse de catre acest agent economic. Romanii aflau atunci cu stupoare ca unele familii s-au trezit ca incalzirea si apa calda ii costa, in apartamentele de doua sau trei camere din blocurile comuniste in care stau, sume de ordinul a 2-3.000 de RON, adica 20 -30 de milioane de lei. Autoritatile au intervenit imediat la semnalele mass-media, trimitand mai multe controale pe capul conducerii CET Brasov, controale ce s-au soldat cu amendarea producatorului de energie termica.
Furnizorul de energie termica din Brasov este un mamut industrial, conceput in perioada comunista in primul rand cu scopul de a deservi marile platforme industriale din Brasov – Roman,Tractorul, Rulmentul – si abia apoi sa asigure apa calda si caldura in oras. Dupa prabusirea comunismului, aceste uzine au disparut treptat din peisajul capitalist care se forma in Romania, fapt ce a afectat si CET-ul din Brasov. De multi ani, CET Brasov lucreaza in pierdere, costul de productie al apei calde si caldurii fiind mai mare decat pretul pe care il obtine. Intrat in administratia primariei, producatorul de energie termica este o piatra de moara atarnata de gatul municipalitatii. In prezent, CET Brasov deserveste mai putin de 40.000 de apartamente, adica jumatate din locuintele din orasul de la poalele Tampei.
Pretul mare al gigacaloriei produse de CET Brasov se datoreaza nu numai mostenirii lasate de sistemul comunist de termoficare. Un alt motiv al pretului imens platit de brasoveni pentru acest produs il constituie achizitiile paguboase pe care le practica uzina din Brasov.
Reporteri.ro a descoperit recent ca CET Brasov intentioneaza sa achizitioneze “servicii de pompieri”. Suma prevazuta pentru aceasta achizitie te inspaimanta: 120 miliarde de lei vechi pentru un contract de doi ani. Adica, CET Brasov vrea sa dispuna de serviciile unei firme private de pompieri platind lunar o factura de 5 miliarde de lei. Acesti bani ar urma sa fie luati tot de amaratii de brasoveni, care au fost nevoiti deja sa plateasca cea mai scumpa factura la apa calda si incalzire de pe plan mondial. Am incercat sa obtinem un punct de vedere din partea conducerii CET Brasov legat de acest subiect, dar demersul nostru a ramas fara rezultat.
Este adevarat la legislatia in ce priveste apararea contra incendiilor s-a modificat, devenind ceva mai dura. Dar Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor sau Ordinul 106/2007 al Ministrului Administratiei si Internelor obliga agentul economic doar sa angajeze cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor. In nici un caz legea nu obliga un agent economic sa cumpere servicii de pompieri. In plus, am contactat reprezentanti ai unor firme private de pompieri care ne-au relatat ca un astfel de pret, adica 5 miliarde de lei vechi pe luna, este mai mult decat piperat, este pur si simplu un jaf!!! Managerul unei astfel de firme ne-a declarat ca, pentru un obiectiv precum CET Brasov, pretul real al serviciului ar fi de 20-30 de mii de euro, adica in jur de un milliard lunar.
Vom urmari cu interes licitatia pe care CET Brasov o va desfasura pe 14 mai. Suntem si noi curiosi sa stim cate firme vor fi acceptate la licitatie (pentru neavizati, trebuie sa precizam ca in general o licitatie se aranjeaza prin blocarea participarii celorlalti competitori; acest lucru se face prin impunerea unor conditii specifice, anume concepute pentru a-l favoriza pe pe concurentul programat sa castige) si mai ales cine va obtine contractul.
Concluzia noastra: pe viitor la CET Brasov pompierii isi vor permite sa stinga focul cu apa calda; factura o vor plati brasovenii…
sursa: reporteri.ro

Angajatii romani au pus bicele pe companiile multinationale

                 - DEPARTAMENTUL ECONOMIC -

                   Perioada salariilor mici acordate muncitorilor romani de către companiile multinationale se apropie de final. Cel putin asa reiese din evenimentele petrecute in ultima perioadă (in care angajatii romani au avut rolurile principale) care s-au soldat cu majorări salariale precedate de greve generale. Un economist al think-tank-ului Grupul pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea, a declarat că protestele sunt un semn care arată că Romania nu mai doreste să fie privită ca o economie emergentă.
Primul argument pentru care companiile intră pe piata din Romania este costul scăzut al fortei de muncă si al salariilor. Afirmatia este dovedită intrările pe piata romanească a unor branduri celebre ca Nokia, Ford, ArcelorMittal (unde are loc o greva). Mai mult si compania Daimler ia in calcul posibile relocări ale productiei in Romania si Polonia. Liderul confederatiei sindicatelor BNS, Costin Dumitru, ce reprezintă muncitorii din sectorul de automobile si cel naval, a descris grevele ca pe o “lectie acordată multinationalelor”. Greva de la Dacia, subsidiara grupului Renault ce produce autoturismul Logan, ar putea prevesti posibile proteste in alte sectoare, potrivit lui Dumitru. In momentul de fată, constructorul auto francez Renault răsuflă usurat că greva de la Dacia a luat sfarsit, in conditiile in care această uzină este responsabilă pentru 10 procente din productia totală a grupului si, in plus, marja de profit a uzinei romanesti este de peste sase procente, adică aproape dublu fată de media de 3,3 procente inregistrată anul trecut de restul grupului auto francez. Luna trecută, muncitorii de la Dacia au intrat in grevă solicitand o majorare salarială de 50 de procente.

Rezultatul grevei
La final, după trei săptămani de grevă in care grupul pentru care lucrau a avut pierdieri financiare semnificative, angajatii de la Dacia s-au multumit cu o majorare de 28 de procente si au reluat lucrul. Argumentul muncitorilor de la Dacia pentru cresterea salarială este simplu, dacă ei produc masini pentru pietele occidentale, atunci ar trebui să plătească un salariu comparabil cu cel al colegilor lor francezi. In momentul de fată salariul lor reprezintă doar a sasea parte fată de salariul omologilor lor de la uzinele Renault din Franta, chiar dacă muncitorii Dacia au beneficiat de o majorare salarială de 140 de procente intre 2003 si 2007, mult peste cresterea inflatiei si cresterea medie a salariilor din Romania. Renault a preluat uzina Dacia in anul 1999 si intre timp a transformat această uzină in unul din stalpii strategiei sale internationale. Dacia produce modelul low-cost Logan, dezvoltat initial pentru pietele emergente dar care intre timp s-a dovedit un succes in tările occidentale. Mana de lucru ieftină si taxele reduse, impreună cu succesul de piată al modelului Logan, au ajutat grupul Renault să facă fată conditiilor dificile de pe pietele mature din Europa Occidentală.
Multinationalele simt presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est
Dar Renault nu este singurul constructor care incepe să simtă presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est. Majoritatea constructorilor auto din Occident s-au indreptat spre aceste piete in căutarea de locatii competitive pentru amplasarea productiei lor. Anul trecut, Ford s-a confruntat cu proteste similare la uzina sa din apropiere de Sankt Petersburg, Rusia, care produce popularul model Focus. Muncitorii rusi au solicitat o majorare salarială de 30 de procente. Mutarea productiei in căutarea de zone cu costuri reduse nu este ceva nou in industria auto. La mijlocul anilor 1970, una din destinatiile favorite ale constructorilor auto europeni si americani era Spania si, intr-o mai mică măsură, Portugalia. Ford, General Motors, Renault, Peugeot-Citroën, Volkswagen si Fiat si-au mutat operatiunile sau au infiintat societăti mixte in Peninsula Iberică. Insă la finele anilor 1990 Spania si-a pierdut atractia ca urmare a solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sindicatelor si muncitorilor din industria auto.
Presa internatională a analizat ceea ce se intamplă in Romania
Renumita publicatie Financial Times a efectuat o analiză din care se poate concluziona că ceea ce se intamplă acum in Europa de Est urmează un model similar cu ceea ce s-a intamplat in Peninsula Iberică, cu o singură diferentă ingrijorătoare. In cazul Spaniei a fost nevoie de 20 de ani pentru ca ciclul low-cost să ajungă la sfarsit, in cazul Europei de Est se pare că ciclul a durat numai 10 ani. Companiile auto ar putea să inceapă să caute noi locatii pentru solutiilor lor de reducere a costurilor pe termen lung.

Romanii platesc mai mult pentru serviciile bancare

Compania de consultanta Capgemini, si Asociatia Europeana de Marketing si Management Financiar au efectuat un studiu potrivit caruia preturile serviciilor bancare in Romania, pentru utilizatorii activi, s-au cifrat anul trecut, in medie, la 36 euro/utilizator, in crestere cu 25% fata de 2006 (29 euro), dar de aproape doua ori mai mici decat media globala (70 euro) sau decat media inregistrata in Zona Euro (75 euro). Studiul a fost realizat prin analiza preturilor serviciilor furnizate de 194 de banci din 26 de tari din Europa, America de Nord, Asia si zona Pacificului, precum si prin chestionarea managerilor acestor banci. In Romania, pretul serviciilor bancare pentru utilizatorii mai putin activi a fost in medie de 17 euro fata de 10 euro in 2006, iar pentru cei foarte activi – 127 euro comparativ cu 113 euro in 2006. Noua banci din Romania au fost cuprinse in acest studiu. Preturile fac referire la serviciile bancare de management de cont, mijloace de plata, utilizare de cash si servicii exceptionale, realizate la cererea clientului. Conform metodologiei pentru realizarea studiului, utilizatorii au fost impartiti in trei categorii, in functie de frecventa utilizarii serviciilor si produselor bancare – activi (60%), foarte activi (20%) si mai putin activi (20%). Daca la preturile pentru utilizatorii activi si mai putin activi Romania sta bine, iar cresterile au fost in ton cu cele consemnate in regiune, la preturile serviciilor bancare pentru utilizatorii foarte activi cresterile au fost mari si s-a ajuns la niveluri mai ridicate decat in alte tari, iar aceasta categorie de utilizatori ar putea prefera alte state in locul Romaniei, a apreciat managerul Capgemini pentru serviciile financiare din Europa de Est, Gregor Erasim.

Capsunarii nu mai au puterea sa aprecieze leul

Din cauza marilor probleme de ordin speculativ de pe piata financiara sume de bani  trimise in tara cu ocazia sarbatorilor de muncitorii romani din strainatate nu mai au puterea sa aprecieze leul de Paste, asa cu s-a intamplat in anii trecuti. “Acum, fluxurile financiare sunt mult mai mari, fenomenele speculative pe piata sunt foarte mari – la un miliard si ceva de euro tranzactii zilnice pe piata valutara, 90% sunt volume comerciale si speculative. Astfel, remitentele (n.n. – sumele trimise de muncitorii din strainatate) sezoniere ale muncitorilor romani nu mai au puterea sa aprecieze leul, asa cum s-a intamplat in anii anterirori, cand piata nu era asa de adanca si nu avea atat de mari probleme speculative, a sustinut economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. Acesta a precizat insa ca nu s-a conturat in prezent un trend de apreciere a leului, iar volatilitatea va ramane ridicata in perioada urmatoare. “Probabilitatea cea mai mare pentru cursul euro este sa ramana in zona 3,65 – 3,70 lei. Prognoza CNP care arata ca euro va scadea in perioada urmatoare pana la 3,4 lei in iunie s-ar putea adeveri numai din pura intamplare, cu noroc chior. Lucrurile nu sunt prea clare, faptul ca a zis Bernanke in SUA ca lucrurile nu stau chiar asa de rau nu va rezolva problemele. In plus, in perioada urmatoare exista sezonul de raportari despre profitabilitatea institutiilor financiare si a companiilor din SUA”, a afirmat Dumitru. O situatie similara a fost in 2007, de Craciun, cand toata lumea se astepta la o apreciere a leului, insa banii capsunarilor nu au reusit sa compenseze sentimentul negativ al investitorilor pe pietele internationale, iar moneda nationala a continuat sa se deprecieze.

Guinness Book este cea mai vanduta carte din lume dupa Biblie

“Cartea Recordurilor” detine ea insasi recordul de cel mai vandut catalog din lume dupa Biblie. Publicata pentru prima data in august 1955, Cartea Recordurilor “Guinness” ramane una dintre lucrarile de referinta ale lumii moderne ce contine o colectie de recorduri mondiale, recunoscute pe plan international, precum mari realizari umane sau fenomene naturale extreme.

 

 

Administratorul berariei Guinness, Sir Hugh Beaver a fost invitat, pe data de 10 noiembrie 1951, la o petrecere organizata la Castlebridge House, de pe raul Slaney, din Irlanda. Implicat intr-o discutie contradictorie despre cea mai rapida pasare din Europa, Beaver a realizat ca astfel de raspunsuri sunt imposibil de confirmat, in conditiile in care nu exista nicio carte de referinta care sa ofere astfel de argumente. Gandindu-se la numeroasele intrebari de acest gen, dezbatute seara de seara in cele peste 80 de mii de puburi din Marea Britanie si Irlanda, Beaver a realizat ca o astfel de enciclopedie, care ar lamuri controversele despre recorduri, ar deveni foarte populara in intreaga lume. Ideea irlandezului a devenit realitate atunci cand un angajat al Berariei Guinness, Christopher Chataway, i-a recomandat acestuia pe fratii Norris si Ross McWhirter, colegi de facultate, care la acea vreme conduceau o agentie de “constatare a faptelor” din Londra. Fratii au fost delegati sa redacteze ceea ce, in august 1955, a devenit Cartea Recordurilor Guinness.

 

Prima enciclopedie a fost editata de catre gemenii McWhirter

 

Succesul primei editii, care era alcatuita din numai 198 de pagini, i-a determinat pe editori sa scoata in fiecare an cate un catalog imbunatatit. Desi initial distribuirea enciclopediei se dorea a fi gratuita, succesul sau a transformat-o intr-o afacere foarte profitabila. |n anul 1956, cartea Recordurilor a fost lansata si in Statele Unite ale Americii unde au fost vandute peste 70 de mii de copii. Catalogul a continuat sa fie un best-seller mondial, iar fiecare editie respecta acelasi tipar al unei retrospective anuale, publicata in lunile de toamna pentru a coincide cu vanzarile din preajma Sarbatorilor de Craciun. Gemenii McWhirter au continuat sa publice cartea timp de 20 de ani, pana cand unul dintre frati, Ross, a fost asasinat de IRA (Armata Republicana Irlandeza). Ambii frati aveau o memorie enciclopedica, fapt dovedit in show-ul TV „Vanatorii de Recorduri”, bazat pe carte, unde Norris si Ross ofereau raspunsuri pe loc la intrebarile publicului.

 

Succesul Cartii a inspirat un show TV

 

Timp de 52 de ani, catalogul a doborat orice recorduri in privinta tirajului, exceptie facand Biblia. Desi Guinness World Records nu ofera decat un certificat de omologare a titlului celor care doboara un record, editura primeste anual peste 65.000 de cereri de inscriere, iar lupta dintre cei care doresc sa depaseasca un record mondial este crancena. Editia din acest an se anunta a fi la fel de spectaculoasa ca si cele anterioare, curiosii putand afla ca cel mai inalt om din lume, ucrainianul Leonid Stadnik, masoara 2,57 metri, iar cel mai gras om de pe Terra, mexicanul Manuel Uribe, cantareste 560 de kilograme. |n ceea ce priveste romanii din Guinness Book, desi nu sunt foarte multi, in ultimul timp acestia au inceput sa prinda gustul performantei. Cel mai recent succes inregistrat in Cartea Recordurilor este cel al sportivilor sibieni care au jucat baschet in continuu, timp de peste trei zile (2 – 5 august 2007). Succesul sibienilor a fost dedicat fostului jucator de baschet Elemer Tordai, care a decedat anul trecut. Recordul de 72 de ore de baschet neintrerupt fusese stabilit cu doua saptamani inaintea romanilor de catre Holy Trinity Secondary School din Marea Britanie.

 

Castigatorii titlului de “Cel mai….” nu primesc niciun ban

 

Un alt sportiv roman care a intrat in Cartea Recordurilor este si Nadia Comaneci. Academia Recordurilor Mondiale a omologat performanta obtinuta de legenda gimnasticii romanesti la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, cand Nadia a obtinut sapte note de 10, punctaj care nu a mai fost acordat pana in prezent. Alte recorduri romanesti au mai primit Doina Melinte – cea mai rapida atleta pe distanta de o mila in sala; Gabriela Szabo – cea mai rapida femeie din lume; Mihaela Melinte – cea mai lunga aruncare a ciocanului; Daniela Silivas – cea mai tanara gimnasta; Lia Manoliu – cea mai longeviva atleta la Olimpiade; Aura Gruescu – prima femeie inginer silvic din lume; Helmuth Duckadam – cele mai multe penalty-uri aparate (4 in finala Cupei Campionilor Europeni din 1986); Ghita Muresan – cel mai inalt jucator din NBA; I.L. Caragiale – artistul cu cele mai multe portrete din lume; {tefan Popa Popas – cel mai rapid desenator din lume; {tefan Rosenauer – constructorul unor viori din zahar functionale; Orasul Slatina – cea mai mare hora din lume; Elevii liceului “Nicolae Tonitza” Bucuresti – cea mai lunga panza pictata din lume (3.464 metri).

 

 

Traian Basescu este cel mai rapid presedinte din lume

 

Presedintele Traian Basescu a intrat in Guinness Book drept conducatorul de stat care a raspuns cel mai rapid unei solicitari venite din unui cetatean. Potrivit World Records Academy, Basescu a raspuns in mai putin de doua ore, pe 18 aprilie, unei solicitari pentru acordarea medaliei “Steaua Romaniei” profesorului Liviu Librescu, ucis in masacrul de la Universitatea Virginia Tech. Doua zile mai tarziu de la aceasta decizie, un emisar al presedintelui a prezentat vaduvei profesorului Librescu medalia “Steaua Romaniei”, ca recunoastere a curajului sau si a contributiei sale la dezvoltarea Stiintei. “Cel mai important element al acestei povesti, care ne-a convins ca este un fapt iesit din comun, a fost acela ca un presedinte care stia ca mai sunt cateva ore pana la aflarea deciziei daca va fi sau nu suspendat din functie de catre Parlament, un presedinte care trebuie sa aprobe si sa semneze zeci de documente in ultimele sale ore ca presedinte, a renuntat la toate – asa cum i-a cerut un cetatean simplu, studenta in varsta de 23 de ani – si a facut ceea ce un presedinte trebuie sa faca inainte de toate: sa-si serveasca tara”, a afirmat Tom Howard, directorul sectiunii Recorduri a Academiei de Recorduri Mondiale.

Stapanii banilor

 THE MONEY MASTERS (Stapanii banilor) este un documentar istoric de 3 ore si jumatate care urmareste originile structurii de putere politica ce conduce, astazi, intreaga lume. Puterea politica isi trage seva din manipularea ascunsa si acumularea aurului si a altor valori. Odata cu crearea Bank of England in 1694, pretins banca centrala (deci controlata de stat si in slujba natiunii), jugul sclaviei economice dictate de o banca centrala detinuta in fapt de structuri private a devenit tot mai greu de suportat de-a lungul secolelor. Natiune dupa natiune a cazut prada acestei cabale a bancherilor care controleaza bancile centrale.

Aproape jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au avut probleme cu justitia in mandatul lor

Din cei 41 de primari ai marilor orase, 19 au fost nevoiti sa poarte dialog cu procurorii; si in Capitala, din cei 7 primari, 4 au facut obiectul unor cercetari ale procurorilor; numitorul comun al majoritatii dosarelor in care au fost implicati edilii-sefi il constituie, cu foarte putine exceptii, afacerile imobiliare, achizitiile publice si retrocedarile; in niciunul dintre cazurile in care au fost implicate primarii oraselor resedinta de judet nu s-a dat pana acum o solutie definitiva. Alegerile locale se apropie cu pasi repezi si multi dintre electori habar nu au pe cine au desemnat in fruntea urbei lor, ce a facut primarul in cei 4 ani de mandat sau cat pret a pus edilul sef pe respectarea legii. Reporteri.ro a luat pe rand cele 41 de judete ale Romaniei, plus municipiul Bucuresti, pentru a afla cine sunt acei edili ai oraselor resedinta de judet, care in mandatul lor actual au fost nevoiti, dintr-un motiv sau altul, sa stea de vorba cu procurorii. Concluzia la care am ajuns este ca aproape jumatate din actualii primari ai oraselor resedinta de judet au avut, in timpul mandatului lor, probleme cu justitia. Astfel, din cei 41 de primari ai oraselor resedinta de judet, cel putin 19 au stat la discutii cu procurorii sau sunt nevoiti sa raspunda acuzatiilor care li s-au adus in fata instantei, dupa cum reiese din dezvaluirile facute de mass-media in perioada ce a trecut de la alegerile din 2004. Reporteri.ro a mai constatat ca numitorul comun al majoritatii dosarelor in care au fost implicati cei 41 de primari il constituie, cu foarte putine exceptii, afacerile imobiliare, achizitiile publice si retrocedarile. Banul, ochiul dracului, a fost cel care i-a facut pe cei mai multi dintre edilii sefi sa isi piarda timpul pe culoarele tribunalelor. Am inceput periplul nostru prin marile orase in ordinea alfabetica a judetelor.

 

La Alba Iulia, procurorii DNA au stat de vorba cu intreg Consiliul Local, in frunte cu primarul Mircea Hava. Cei 20 de consilieri plus primarul au fost intrebati in legatura cu 3 hotarari de consiliu prin care au fost aprobate o serie de investitii. La Arad, primarul Gheorghe Falca, a fost trimis in judecata, alaturi de alte 2 persoane, pentru infractiuni de coruptie: luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor publice. Falca i-ar fi ajutat pe doi afaceristi sa obtina la pret subevaluat un teren apartinand primariei.

 

Primarul Pitestiului, Tudor Pendiuc, a fost cercetat pentru modul in care a cheltuit 689.000 de euro de la Uniunea Europeana pentru un proiect de ecologizare a orasului. Si primarul Bacaului, Romeo Stavarache se poate “lauda” ca a stat de vorba cu procurorii, in legatura cu niste dosare prin care s-au pricopsit cu lucrari de constructii unele firme prietene. Un caz similar la Oradea, unde fostul primar pina in 2007, Petru Filip, ar fi facut obiectul unor acuzatii pe motiv de conflict de interese in raport cu afacerile unor apropiati, care primeau contracte din partea autoritatilor locale.

Afacerile imobiliare l-au adus si pe primarul Brasovului, George Scripcaru, la discutii cu procurorii DNA. Este vorba de un schimb de terenuri intre Primarie si magnatul  Ioan Neculaie, patronul de la Roman SA. Cu afaceri imobiliare se ocupa si primarul Brailei, Constantin Cibu, caruia procurorii anticoruptie i-ar fi deschis cateva dosare de urmarire penala. La Buzau, primarul Constantin Boscodeala, a fost reclamat la DNA fiindca a ridicat un cartie rezidential pe un teren aflat in litigiu.

 

Primarul municipiului Resita, Liviu Spataru, a fost trimis in judecata pentru luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice si instigare la fals intr-un dosar legat de achizitii publice. Drumurile la DNA ale primarului orasului Constanta, Radu Mazare, nu mai sunt de mult o noutate. Unul dintre dosare este in legatura cu mai multe retrocedari si schimburi de terenuri dintre Primarie si diverse persoane.

 

Si primarul Craiovei, Antonie Solomon, se razboieste cu procurorii, care il acuza de o afacere cu terenuri in care municipalitatea ar fi fost prejudiciata cu 2 milioane de euro.

Primarul din Galati, Dumitru Nicolae, a facut obiectul unui flagrant pus la cale de procurorii DNA Bucuresti. Primarul ar fi semnat o “amenda-santaj” la adresa unei firme de constructii. Targu Jiu, orasul resedinta al judetului Gorj, are un primar pe nume Florin Carciumaru. Domnia sa figura prin 2006 ca urmarit penal pentru fals intelectual si fals in declaratii in legatura cu restituiri de terenuri. Cu un caz mai aparte se confrunta primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, care a fost nevoit sa stea de vorba cu procurorii intr-un dosar legat de accidentarea cu masina a unei femei in varsta.

 

La Iasi, primarul Gheorghe Nichita, a fost pus sub invinuire in dosarul Palas, prin care se cerceteaza asocierea dintree municipalitate si o firma privata pentru construirea unui mall. Primarul din Baia Mare, Cristian Anghel, a fost urmarit penal dupa ce primaria ar fi achizitionat un bloc de nefamilisti la un pret de 4 ori mai mare decat era oferta initiala.

O asociere cu o paguba de 30 de miliarde de lei ar sta la baza dosarului in care este anchetat primarul din Targu Mures, Dorin Florea.

 

La Ramnicu Valcea, edilul Mircia Gutau, se judeca intr-un dosar in care DNA-ul il acuza de luare de mita. Nu putem incheia periplul nostru fara a mentiona si Bucurestiul, unde in anii care au trecut de la alegerile locale au avut probleme cu justitia urmatorii: primarul sectorului 1, Andrei Chiliman( impotriva caruia s-a declansat urmarirea penala pentru abuz in serviciu), primarul sectorului 4, Adrian Inimaroiu ( trimis in judecata pentru o acuzatie similara celei aduse primarului Chiliman), primarul sectorului 5, Marian Valnghelie( impotriva caruia procurorii au declansat cercetarile intr-un dosar legat de modernizarea unitatilor de invatamant din sector) si ultimul pe lista, Adriean Videanu, edilul sef al Capitalei( impotriva caruia procurorii ar fi inceput cercetarile in legatura cu “bordurizarea” Bucurestiului). In acesti 4 ani, si in Capitala, ca si in tara, justitia si-a facut cu prisosinta datoria: unii dintre suspecti au fost arestati, aratati la televizor, pusi in libertate si apoi uitati. In niciunul dintre cazurile mai sus prezentate nu s-a dat pana acum o solutie definitiva. Acele dosare se vor judeca si rejudeca pana cand vor iesi pentru totdeauna din memoria colectiva; si odata cu ele si protagonistii lor…

Sursa: reporteri.ro

Taxa de prima inmatriculare este in continuare discriminatorie

Taxa auto ramâne o taxa discriminatorie, pentru ca face diferenţa Intre masinile ce urmeaza a fi Inmatriculate, care vor fi taxate si masinile deja existente In trafic, ecestea din urma nefiind suspuse acestei masuri. Afirmaţia Ii apartine directorului general al celui mai mare târg de masini second-hand , Autovit, Liviu Dobrin. Potrivit acestuia In afara de importatorii de masini la mâna a doua, vor avea de suferit si cetaţenii români care mai platesc Inca o taxa. De asemenea, vor fi afectate si firmele ce sunt angrenate In comerţul de autovehicule, inclusiv dealerii de autovehicule noi autorizaţi. Dobrin a explicat ca nu este vorba despre o taxa de mediu ci despre o “taxa de protecţie a importatorilor de autovehicule noi, pentru ca nu protejeaza nici macar producatorul autohton de masini”. Directorul Autovit a precizat ca daca ar fi vorba de o taxa de mediu, ar trebui taxaţi si ceilalţi poluatori, In special cei industriali, nu numai posesorii de autovehicule. El considera ca taxa de prima Inmatriculare Incalca principiile economiei de piaţa si principiile tratatului de aderare a României la Uniunea Europeana (UE). Menţionam ca a treia formula a taxei auto, discutata, luni, In prima lectura, de Guvern, prevede taxarea noxelor In proporţie de 70% si a dioxidului de carbon In proporţie de 30%, iar acest principiu se aplica pentru masinile euro 3 si euro 4. Potrivit formei asupra careia s-a convenit cu CE, pentru masinile non-euro, Euro 1 si Euro 2 vor fi luate In calcul emisiile de oxid de azot si alte noxe, iar In cazul masinilor Euro 3 si Euro 4 – emisiile de CO2 Inscrise In cartea tehnica. In ceea ce priveste masinile Euro 3 care nu au trecute In cartea tehnica emisiile de CO2, s-a stabilit ca proprietarii pot opta pentru doua variante: fie vor face o evaluare a emisiilor de CO2 la Registrul Auto Român (RAR), pe cheltuiala proprie, fie vor accepta taxarea In funcţie de celelalte emisii de poluanţi. Proprietarii de masini Euro 3, care nu au trecute In cartea tehnica emisiile de CO2, au doua opţiuni, potrivit noii formule a taxei auto, fie vor face o evaluare a emisiilor de dioxid de carbon la RAR, pe cheltuiala proprie, fie accepta taxarea In funcţie de celelalte emisii de poluanţi. Proiectul privind noua forma a taxei auto, trimis de autoritaţile române, la Bruxelles, la Inceputul lunii martie, nu a suferit modificari “substanţiale” In urma negocierilor cu oficialii CE, care considera ca, In noua sa forma, taxa este In acord cu normele comunitare. Emisiile de dioxid de carbon sunt primul criteriu dupa care se va aplica taxa de prima Inmatriculare. Potrivit ministrului de Finanţe, Varujan Vosganian, al doilea criteriu care se va aplica la calculul taxei vizeaza deprecierea masinii.

Analiştii Erste Group fac senzaţie în Europa Centrală şi de Est

Potrivit  Anuarului de Cercetare pentru Austria şi Europa Centrală – 2008 publicat recent de compania independentă de cercetare AQ Research, Echipa de Cercetare a Erste Group a ocupat primul loc pentru al treilea an consecutiv pentru recomandările referitoare la tranzacţionarea acţiunilor în Europa Centrală şi de Est pe ansamblu, precum şi pe pieţele din Austria, Cehia şi Ungaria. Erste Group s-a situat pe primul loc pentru recomandările la nivel de regiune, având cele mai bune punctaje acordate de mai mulţi analişti din întreaga regiune. Erste Bank Group este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare din Europa Centrală şi de Est. Peste 52.500 de angajaţi deservesc aproape 16 milioane clienţi, în aproape 3.000 de sucursale din opt ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, Ucraina). La data de 31 decembrie 2007, totalul activelor Erste Bank era de 200,5 miliarde de euro, profitul net de 1,174 miliarde euro, iar rentabilitatea capitalului angajat de 14,6 la sută.

Summit-ul NATO costa Romania 26 de milioane euro

Summit-ul NATO ne costa nici mai mult nici mai putin de 26 de milioane de euro. Guvernul a scos banii de la buget si i-a impartit tuturor institutiilor care sunt implicate in organizarea evenimentului. Partea leului i-a revenit Parlamentului, care a primit aproape o treime din suma destinata cheltuielilor pentru summit. Palatul Parlamentului este punctul central al desfasurarii Summit-ului NATO. De aceea fondurile alocate acestei institutii depasesc 8 milioane de euro. Dotarile vor fi de exceptie: canapele si fotolii de piele, zeci de calculatoare noi, plasme, radiotelefoane, radiatoare cu infrarosu si perdele de aer cald la intrari. Parlamentul va asigura si mesele de pranz ale invitatilor: 120 de sefi de state si 5.800 de ministri, delegati si ziaristi. Nota de plata va fi achitata tot de la bugetul de stat, iar valoarea acesteia se apropie de 1 milion de euro. Pranzul pentru un sef de stat va costa 350 de lei, iar pentru restul invitatilor – cate 270 de lei. Desi initial nu intrase in schema, Ministerul Sanatatii a primit si el o felie din bugetul pentru summit. Daca vor avea probleme de sanatate, participantii la summit vor beneficia de servicii medicale de top. Ministerul Sanatatii va cheltui 1 milion si jumatate de lei pentru dotari suplimentare cu personal si aparatura.O suma foarte mare si-a alocat si Ministerul de Externe, cel care se ocupa de organizarea propriu-zisa a evenimentului – 5 milioane si jumatate de euro. Ministerul Afacerilor Externe va inchiria cele aproape o mie de masini si autocare pentru delegatii, dar si avioane de transport. Tot MAE va asigura serviciile in toate locatiile in care vor avea loc activitati dedicate summit-ului sau alte eventuale intalniri; va plati translatorii, cazarea si toate cheltuielile de protocol. Bugete importante au fost puse la dispozitia serviciilor de informatii, de telecomunicatii si a SPP-ului, dar si la cea a Primariei Capitalei si a Cancelariei Primului Ministru. Serviciul de protectie si paza va cheltui 1.600 de mii de lei pentru carburanti, reparatii tehnice, convorbiri telefonice, dar si pentru asigurarea protocolului pentru delegatii. Alti 7.600 de lei, SPP ii are la dispozitie pentru echipamente, tehnica si armament noi-noute. Ministerul Apararii va cheltui peste 62.000 de lei pentru militarii detasati si angrenati in cazarmi pentru zilele de summit, si de zece ori mai mult pentru tehnica necesara. De asemenea, Ministerul Apararii va raspunde de organizarea tuturor conferintelor de presa, pentru care va mai cheltui 200.000 de lei. Televiziunea Romana a primit de la guvern aproape 2 milioane de euro pentru acoperirea mediatica a Summit-ului NATO. Va fi singurul post care va avea acces la toate evenimentele din 2, 3 si 4 aprilie. Obligatia pentru TVR este sa furnizeze servicii media tuturor organizatiilor media care vor fi prezente la summit. Banii pentru organizarea summit-ului nu vor veni insa doar de la bugetul de stat. O serie de sponsori privati si-au anuntat deja disponibilitatea de a contribui financiar la costurile evenimentului, in schimbul unor spatii de publicitate. Suma stransa din sponsorizari depaseste 2 milioane de euro.    CHELTUIELI SUMMITSURSA: MAECamera Deputatilor – 25,4 mil. RONMinisterul Afacerilor Externe – 20,4 mil. RONServiciul de Telecomunicatii Speciale – 9,2 mil. RONServiciul de Protectie si Paza – 8,5 mil. RONPrimaria Bucuresti – 5,9 mil. RONCancelaria Primului Ministru – 5,5 mil. RONTVR – 5,2 mil. RONSenatul – 3,9 mil. RONMinisterul Apararii – 3,3 mil. RONAdministratia Prezidentiala – 1,8 mil. RONMinisterul Sanatatii – 1,4 mil. RONPrimaria Otopeni – 0,9 mil. RONSocietatea Romana de Radio – 0,2 mil. RONSecretariatul General al Guvernului – 0,06 mil. RONTOTAL – 92,3 mil. RON (25,6 mil. Euro)Sursa: tmc.ro

Marii investitori au lipsit in aceasta saptamana de pe piata de capital

Bursa de Valori Bucuresti a consemnatin aceasta saptamana o evolutie linistita, cu aprecieri modeste pe toti indicii si o lichiditatein scadere cu 27%, investitorii manifestand un interes sporit pentru actiunile societatilor de investitii,in asteptarea scadentei pentru contractele la termen. Potrivit analizei KTD Invest, intervalul 24-28 martie a fost unul mai degraba linistit cu evolutii ascendente ale indicilor bursieri pe ansamblul saptamanii. Un interesin crestere s-a putut constata pentru actiunile societatilor de investitii financiare, la care s-a remarcat rezistenta vanzatorilor de pe acest segment, miza fiind cel mai probabil scadenta martie a pietei futures, care seincheiein 31 martie. Datele BVB arata ca valoarea zilnica medie a tranzactiilor cu actiuniincheiatein intervalul 24-28 martie a fost de 30,85 milioane lei (8,30 milioane euro), cu 27% mai mica fata de media din saptamana 17-21 martie, de 42,52 milioane lei (11,39 milioane euro). Actiunile si obligatiunile tranzactionatein ultima saptamana au generat o lichiditate de 154,64 milioane lei (41,61 milioane euro), dupa ce saptamana precedenta schimburile auinsumat 212,71 milioane lei (56,96 milioane euro). Capitalizarea pietei reglementate a BVB a urcat cu 6,6%in ultima saptamana, la 117,46 miliarde lei (31,57 miliarde euro),in vreme cein 21 martie valoarea pietei se ridica la 110,16 miliarde lei (29,59 miliarde euro). Toti indicii Bursei de Valori Bucuresti s-au apreciat usorin intervalul 24-28 martie, cu pana la 4,23%. Astfel, indicele BET, care arata evolutia celor mai lichide zece titluri (blue-chips) listate la Bursa de Valori Bucuresti, s-a apreciat cel mai putinin ultima saptamana – cu 1,56% – de la 6.857,70 punctein sedinta din 21 martie, pana la 6.964,38 puncte la sfarsitul sedintei de vineri. De lainceputul anului, BET s-a devalorizat cu 29,12%. Indicele compozit al pietei BET-C, care reflecta evolutia actiunilor listate la primele doua categorii ale Bursei, cu exceptia SIF-urilor, a urcat cu 2,64% – de la 4.873,40 puncte pana la 5.002,20 puncte – si a pierdutin acest an cel mai putin dintre toti indicii, 24,95%. Indicele BET-FI, care arata evolutia celor cinci societati de investitii financiare (SIF), a castigatin ultima saptamana  2,13% – de la 52.660,71 puncte pana la 53.779,78 puncte. Comparativ cuinceputul anului, BET-FI a pierdut cel mai mult dintre toti indicii – 31,64%. Indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, care reflecta evolutia a 15 dintre cele mai tranzactionate companii de la BVB (BRD SocGen, Banca Transilvania, Erste Bank, Rompetrol Rafinare Constanta, Petrom, Impact,  Antibiotice Iasi, Flamingo International, Transelectrica, Transgaz Medias, Biofarm, Compa, Condmag, Turbomecanica si Alumil Rom Industry), s-a apreciat cel mai mult – cu 4,23% – de la 15.092,25 puncte pana la 15.731,07 puncte – si a coborat cu 27,52% de lainceputul anului. Potrivict datelor oficiale, valoarea totala a schimburilor cu actiunile societatilor financiarein intervalul analizat a fost de 65,59 milioane lei, reprezentand 42% din lichiditatea saptamanala a Bursei. Titlurile SIF Oltenia (SIF5) au ocupat din nou primul locin clasamentul valoric al schimburilor cu actiuni din perioada analizata, cu tranzactii de 22,97 milioane lei, reprezentand 16,57% din lichiditatea pietei. Cotatia SIF5 a urcat usor – 1,73% – de la 2,89 lei pana la 2,94 leiin sedinta de vineri. Actiunile SIF Moldova (SIF2) au ocupat pozitia a treiain clasamentul lichiditatii generale, cu schimburi de 16,62 milioane lei (11,99% din rulajul bursei), pe fondul unei aprecieri de 2,09%, de la 2,39 lei pana la 2,44 lei/actiune. Actiunile SIF Muntenia (SIF4) s-au scumpit cel mai mult,in ultima saptamana, de pe sectorul societatilor de investitii financiare – cu 2,50% – de la 1,60 lei pana la cotatia de 1,64 lei, pe fondul unor schimburi de 14,11 milioane lei (10,17% din lichiditatea Bursei). Titlurile SIF Banat-Crisana (SIF1) au avut un rulaj de 6,82 milioane lei (4,92% din lichiditatea saptamanala a BVB) si auinchis vineri la 2,52 lei/actiune,in crestere cu 2,44% fata de cotatia de la sfarsitul saptamani anterioare de tranzactionare, de 2,46 lei/actiune. Schimburile cu titlurile SIF Transilvania (SIF3) auinsumat 5,06 milioane lei (3,65% din rulajul BVB), cotatia actiunilor urcand cu 2%, de la 1,50 lei, la 1,53 lei/actiune. Titlurile Broker Cluj (BRK) auinchis vineri la 1,61 lei, cu 1,83% mai jos fata de pretul de referinta din 21 martie, de 1,64 lei/actiune, pe suportul unei lichiditati de numai 3,91 milioane lei – 2,82% din valoarea tranzactiilor din ultima saptamana la BVB. Sectorul bancar a urmatin topul preferintelor investitorilor dupa sectorul societatilor financiare nebancare, cu tranzactii de 34,50 milioane lei – circa 22% din rulajul saptamanal al bursei. Transferurile cu actiunile BRD SocGen (BRD) au generat a doua lichiditate a saptamanii, de 17,41 milioane lei – 12,55% din rulajul total al Bursei – iar titlurile au castigat 7,41%, de la cotatia de 18,90 lei/actiune, la 20,30 lei. Titlurile Bancii Transilvania (TLV) s-au scumpit cu numai 0,69%, de la 0,7250 lei pana la 0,73 lei/actiune, si auinregistratin aceasta saptamana a cincea lichiditate din piata, de 10,10 milioane lei (7,29% din rulajul bursier). Actiunile Erste Bank (EBS), tranzactionate la sectiunea Internationale a BVB, au castigatin ultima saptamana numai putin de 12,89%, de la 136,50 lei, pana la 154,10 lei/actiune, dupa ce grupul financiar austriac, actionarul majoritat al Bancii Comerciale Romane (BCR), a anuntat miercuri caisi vinde afacerile de asigurari, inclusiv cele de pe piata romaneasca, conationalilor de la Vienna Insurance Group (VIG) pentru 1,445 miliarde euro. Astfel,in ultimele doua sedinte ale saptamanii schimburile cu titlurile Erste s-au intensificat, ceea ce a condus la nivelulintregii saptamani la o lichiditate de 6,61 milioane lei (4,77% din rulajul Bursei) Sectorul petrolier a atras schimburi de numai 5,62 milioane lei – aproximativ 4% din lichiditatea pietei. Actiunile Petrom Bucuresti (SNP) auinsumat schimburi de 3,42 milioane lei – 2,46% din valoarea rulajului bursier. Pretul unei actiuni SNP a crescut usor fata de saptamana anterioara, cu 0,48%, de la 0,4130 lei la 0,4150 lei. Titlurile Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) auinchis vineri la 0,0760 lei, cu o ieftinire de 0,78% fata de cotatia afisatain ultima sedinta a saptamanii precedente, de 0,0766 lei/actiune, iar lichiditatea actiunilor a fost de 2,20 milioane lei (1,59% din schimburile bursei). Pe sectorul utilitatilor, titlurile Transgaz Medias (TGN) au atras schimburi de 8,56 milioane lei – 6,17% din rulajul bursier – si auinchis la 227 lei,in crestere cu 4,37% fata de pretul de referinta din 21 martie, de 217,50 lei/actiune. Actiunile Transelectrica Bucuresti (TEL) s-au ieftinitin ultima saptamana cu 1,13%, de la 26,50 lei/actiune pana la 26,20 lei, pe o lichiditate de numai 1,68 milioane lei (1,21% din rulajul BVB). Pe sectiunea obligatiunilor, tranzactiilein saptamana 24-28 martie s-au ridicat la 371.944 lei (99.966 euro), dupa cein saptamana anterioara schimburile cu aceste instrumente financiare cu venit fix auinsumat 102.473 lei (27.386 euro). Astfel,in sedinta de luni a fostincheiata o tranzactie cu 1.000 de obligatiuni Banca Comerciala Carpatica (BCC09),in valoare de 102.632 lei, la un pret de 99,50 lei/obligatiune, iar vineri a fostincheiata o noua tranzactie cu un volum similar de obligatiuni ale bancii, la acelasi pret. Tot vineri au mai fost schimbate 1.700 de obligatiuni Banca Comerciala Romana (BCR09), pentru 166.519 lei, la pretul de 95,45 lei,in crestere cu 2,06%. Pe piata instrumentelor derivate a BVB nu s-auincheiat contracte la termen (futures)in intervalul analizat.

Google ameninta summitul NATO

Cei mai importanti oameni din lume, presedintii George W. Bush si Vladimir Putin se pare ca vor avea o intalnire “fierbinte” la vila prezidentiala de la Neptun. In ultima saptamana s-a vehiculat ideea ca la aceasta intalnire de “gradul 0” se vor pune in discutie subiecte considerate sensibile atat de SUA cat si de Federatia Rusa, referitor la independenta Kosovo, amplasarea scutului antiracheta, si chiar largirea NATO prin aderarea Georgiei si Ucrainei.

Am putea astfel asista la un nou episod Yalta, in care mai marii lumii traseaza granite geopolitice pe harta Europei. Oficialii romani spun ca Secret Service (Serviciul de Protectie al presedintelui SUA), SRI, SPP, Serviciul Roman de Protocol (SRP) au luat masuri sporite de securitate in judetul Constanta. Acestea vizeaza zone “sensibile” precum aeroportul Mihail Kogalniceanu, vilele de protocol de la Neptun, centrala nucleara Cernavoda. Cu toate acestea, intr-un scenariu de atac terorist, vulnerabilitatea poate veni de pe… Google! Celebrul serviciu Google Earth ofera fotografii din satelit cu zone de securitate maxima, in care fotografiatul este interzis. Chiar daca sosirea liderului de la Kremlin in Dobrogea este inca sub semnul intrebarii, presedintele Americii impreuna cu sotia sa, Laura Bush si Traian Basescu, presedintele Romaniei, vor sosi pe 1 aprilie a.c la malul marii. Aceasta intalnire precede Summitul NATO organizat la Bucuresti intre 2 si 4 aprilie, la care vor participa, pe langa liderul de la Casa Alba, alti 60 de sefi de stat. Ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, a confirmat vizita presedintelui Bush la Constanta, in cadrul Reuniunii Asociatiei Oraselor din Romania, care a avut loc saptamana trecuta la Bucuresti.

Bush, Basescu si Tariceanu spionati cu Google Earth

Acesta nu a comentat insa informatia conform careia, Vladimir Putin ar putea fi si el prezent la Neptun. Inca de saptamana trecuta, Secret Service, SRI, SPP, Serviciul Roman de Protocol, misuna pe langa “obiectivele” in jurul carora se vor afla presedintii: Aeroportul Mihail Kogalniceanu, vila de protocol “Nufarul” din Neptun, drumurile nationale din judetul Constanta-DN 2A Constanta-Harsova, cu oprire la Mihail Kogalniceanu, si DN 39 Constanta-Mangalia, cu oprire la Neptun. Astfel, dupa agitatia din ultimele zile, este sigur ca aeronava Air Force One a presedintelui Bush va ateriza direct pe aeroportul Kogalniceanu si nu la Bucuresti. Momentan sunt stabilite oficial doar doua intalniri. Prima, intre presedintele Bush si Traian Basescu, iar a doua, intre presedintele Bush si premierul Calin Popescu Tariceanu. Site-ul de cartografiere Google Earth este proprietatea grupului american Google si ofera gratuit acces online la imagini prin satelit, planuri, harti, imagini in relief si reprezentari 3D ale cladirilor.

Fotografii si prezentari 3D din toate colturile lumii

Prin Google Earth se pot obtine imagini facute din satelit ale pamantului in orice locatie, direct pe desktop, redand orice informatie geografica dorita de utilizatorii internetului. De asemenea, se pot gasi restaurante, spitale sau scoli. La inceputul lunii martie, Google a lansat serviciul Google Earth 3D. Acesta imbina noul sistem de cartografiere prin satelit si reprezentarea 3D a cladirilor si terenului, cu puterea de cautare a lui Google. Se poate astfel face zoom din spatiul cosmic pana la nivelul strazilor. Se poate schimba, de asemenea, si unghiul de la care se priveste, perpendicular, putandu-se inclina, pana se ajunge la unul razant. Google a starnit numeroase controverse legate tocmai de caracterul secret sau confidential al unor informatii pe care le dezvaluie publicului larg. Mediafax a publicat o stire despre cativa protestatari Greenpeace care au dezvaluit faptul ca au utilizat Google Earth pentru a-si organiza protestul de pe acoperisul cladirii Parlamentului britanic. Protestatarii au sustinut ca fotografiile facute prin satelit ale Pamantului le-au aratat toate aleile, treptele si alte detalii de care aveau nevoie pentru a traversa acoperisul. Protestatarii au introdus in incinta Parlamentului banere, catuse si alte echipamente, fara a mai trece prin filtrele de securitate si au amenintat sec ca acela a fost doar inceputul.

Google incalca legile sigurantei din Romania

Dupa acest scandal, FoxNews a publicat un mesaj trimis de Pentagon tuturor bazelor militare din Statele Unite, in care cere oficialilor sa interzica oferirea de detalii programelor web care se ocupa cu localizarea de obiective pe harta. Aceasta decizie se pare ca a fost luata dupa ce s-a constatat ca au fost furnizate detalii la nivel de strada, pentru cel putin o baza militara. Desi unele obiective din judetul Constanta cum ar fi Centrala Nuclearo-Electica de la Cernavoda sau aeroportul Mihai Kogalniceanu sunt protejate prin interzicerea fotografierii sau a filmatului, am reusit sa gasim pe Google numeroase harti, pozitionari, fotografii prin satelit si chiar coordonate precise ale amplasamentelor (longitudine-latitudine). Spre exemplu, coordonatele vilei Nufarul din Neptun sunt: 43° 52’ 18.59” N si 28° 36’ 13.87” E. Datele sunt atat de precise incat pe baza lor poate fi programata orice racheta telecomandata! Citam mai jos prevederi ale legislatie din Romania privind protejarea informatiilor clasificate. Hotararea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 5 iulie 2002) Capitolul V, dispune: Art. 183. – (1) Este interzisa fotografierea, filmarea, cartografierea sau executarea de lucrari de arte plastice pe teritoriul Romaniei, in obiective, zone sau locuri de importanta deosebita pentru protectia informatiilor secrete de stat, fara autorizatie speciala eliberata de catre ORNISS (Oficiul Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat); (2) Autorizatia speciala va fi eliberata de catre ORNISS in baza avizului dat de ADS (Agentia Domeniilor Statului), precum si de autoritatile sau institutiile care au obiective, zone si locuri de importanta pentru protectia informatiilor clasificate in arealul in care urmeaza sa se desfasoare activitati de aceasta natura; Art. 185. – Fotografierea, filmarea, cartografierea sau executarea de lucrari de arte plastice in zonele de securitate si administrative ale unitatilor detinatoare de secrete de stat este permisa numai cu aprobarea scrisa a imputernicitilor abilitati sa atribuie niveluri de secretizare conform art. 19 din Legea 182/2002, potrivit competentelor materiale. Art. 190. – Aerofotografierea si aerofilmarea se vor efectua obligatoriu in prezenta reprezentantului Ministerului Apararii Nationale, care, la incheierea actiunilor, va prelua si va prelucra negativele, cu consultarea autoritatilor desemnate de securitate, si va prezenta materialul prelucrat la ORNISS, in vederea predarii lui beneficiarilor.

La Neptun se face curatenie de… summit

Vila “Nufãrul”, unde va avea loc marea intalnire, a fost construita in timpul regimul comunist, iar dupa 1990 a trecut in administrarea RAAPPS. Aici, Nicolae Ceausescu l-a primit, in 1969, pe Richard Nixon. Despre vila se spune ca are cel putin zece camere, sala de receptie, de conferinte, dormitoare cu balcoane imense cu vedere la mare, mai multe bai si o bucatarie spatioasa. Vila mai are o sala de fitness, piscina interioara cu apa incalzita si sauna. “Nufarul” ar fi fost dotata cu sali speciale de recuperare, dupa operatia suferita de presedintele Traian Basescu. In statiunea Neptun apele sunt cam tulburi. Saptamana trecuta s-a dus o adevarata campanie in ceea ce priveste “infrumusetarea” localitatii. S-au maturat trotuarele, s-au adunat frunzele, desi in presa locala au aparut declaratii in care angajatii Serviciului Roman de Protocol din statiunea Neptun neaga faptul ca s-ar pregati pentru inaltii demnitari. Aceste lucrari in graba au fost puse pe seama inceperii sezonului de vara a anului 2008.

sursa: dezvaluiri.ro