Transportatorii se pregatesc de faliment

Reprezentanţii firmelor de transport rutier internaţional susţin că activitatea lor s-a redus cu 70 la sută faţă de perioada similară a anului trecut şi spun că sunt nevoiţi să disponibilizeze angajaţi. “Criza economică se simte acut în rândul firmelor de transport. Marea majoritate a transportatorilor internaţionali sunt obligaţi să disponibilizeze oameni, ba chiar o parte dintre firme au disponibilizat deja un număr destul de important de oameni. În luna februarie, am avut o scădere de 70% a activităţii faţă de februarie 2008“, a declarat Mircea Purcaru, preşedintele Federaţiei Regionale Vest a IMM şi vicepreşedinte al Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2000. Membrii Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Europa 2000 au mai spus că printre cei mai afectaţi de reducerea activităţii în sectorul trannsporturilor rutiere sunt cei care şi-au cumpărat autocamioane în sistem leasing, care acum nu mai pot face faţă ratelor, riscând să piardă maşinile achiziţionate. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România Arad va organiza, la data de 2 aprilie, o conferinţă transfrontalieră la care vor participa reprezentanţi ai IMM-urilor din Arad, Timiş şi Bihor şi din judeţele ungare Hajdu-Bihar, Bekes, Csongrad.

Ungurii raman fara blugi. Levi Strauss îşi închide uzina din Ungaria\g

Producătorul american de îmbrăcăminte Levi Strauss a anunţacă îşi închide la sfârşitul lui iunie uzina din Ungaria, ceea ce va duce la disponibilizarea a 549 de salariaţi, din cauza capacităţii de producţie prea mare. “În Europa, în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, compania are mai multe capacităţi de producţie decât permite cererea, acesta fiind motivul pentru care va fi închisă uzina de la Kiskunhalas”, a declarat  purtătorul de cuvânt al grupului, Tamas Torba. Cele două uzine din Polonia şi Turcia sunt suficiente pentru ca Levi Strauss să asigure aprovizionarea pieţei europene, a adăugat Torba. Compania a semnat cu reprezentanţii personalului, la sfârşitul negocierilor de luna aceasta, un acord cu privire la închiderea uzinei din Ungaria. Producţia de blugi de la Kiskunhalas, la 150 kilometri de Budapesta, a companiei americane începuse în 1988.

Marii agricultori nu cred că demiterea în bloc de la APIA rezolvă situaţia plăţilor

Demiterea în bloc a celor 60 de directori de la APIA nu reprezintă o soluţie pentru deblocarea plăţilor, spun marii fermieri. Ei consideră că nu era momentul pentru o astfel de decizie, deoarece până vor învăţa directorii noi ce au de făcut o să treacă o perioadă lungă. În plus, ei avertizează că situaţia de la APIA ar putea atrage sancţiuni financiare din partea Comisie Europene. Preşedintele TCE 3 Brazi nu vede cu ochi buni situaţia de la APIA. El are de luat aproximativ patru milioane de euro de la Agenţie şi se teme ca din cauza demiterilor riscă să nu vadă banii anul acesta. “Am senzaţia că la sfârşitul lunii iunie, fermierii nu îşi vor primi banii, iar România va fi obligată să plătească penalităţi pentru neplata în termen”, a declarat Culiţă Tărâţă. Nici preşedintele Interagro nu consideră că demiterile de la APIA au fost oportune. “Dacă nu găseşti oameni competenţi pentru a înlocui oamenii, demiterea este mai rea decât lăsarea lor să funcţioneze”, a spus Ioan Niculae. Cu toate acestea, Ioan Niculae este de părere că activitatea APIA a lăsat de dorit în ultimii ani. “APIA în ultimii doi-trei ani de zile a acţionat mai mult ca un agent economic care vrea să îşi facă propria afacere. Click here… Fie ţinând aceşti bani fără să îi distribuie, sub diferite pretexte, oamenilor, fie prin impunerea cursului de schimb actual”, spune Ioan Niculae. Preşedintele Interagro susţine că atât Ministerul Agriculturii, cât şi Guvernul poartă o vină pentru situaţia în care s-a ajuns. APIA este controlată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi derulează fondurile europene pentru sprijinirea sectorului agricol. Fie ţinând aceşti bani fără să îi distribuie, sub diferite pretexte, oamenilor, fie prin impunerea cursului de schimb actual”, spune Ioan Niculae. Preşedintele Interagro susţine că atât Ministerul Agriculturii, cât şi Guvernul poartă o vină pentru situaţia în care s-a ajuns. APIA este controlată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi derulează fondurile europene pentru sprijinirea sectorului agricol.

Ilie Sarbu lanseaza inca o promisiune

Dupa ce a  demis in bloc 60 de directori APIA Ilie Sarbu promite ca subvenţiile din agricultură aferente anului 2008 vor fi date începând de marţi, 24 martie  si pana  30 iunie 2009 se vor da in totalitate. Interesant este ca declaratia a fost facuta după întâlnirea cu Androulla Vassiliou, Comisarul European pentru Sănătate. Declaratie de imagine?

Comisia Europeana vrea 126 de milioane inapoi

Comisia a adoptat  o decizie prin care cere ca zece state membre să restituie la bugetul comunitar 126,7 milioane euro din fondurile pentru agricultură care nu au fost cheltuite corespunzător sau pentru care procedurile de control nu au fost adecvate, potrivit unui comunicat. “Statele membre sunt responsabile pentru plata şi controlul cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), iar Comisia le solicită să se asigure că fondurile au fost folosite în mod corect”, se arată în comunicatul CE.  Astfel, Danemarca trebuie să returneze 100,63 milioane euro, ca urmare a unor lipsuri constatate în folosirea sistemului de cartografiere şi urmărire a plăţilor la hectar. Marea Britanie are de dat înapoi 9,54 milioane euro pentru unele analize de risc folosite incorect, precum şi pentru verificarea insuficientă a documentelor în ceea ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor. Belgia trebuie să înapoieze 7,19 milioane euro pentru numărul insuficient de teste de laborator făcute asupra zahărului tot în ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor, precum şi 1,73 milioane euro pentru cheltuieli neeligibile în ce priveşte schema de fructe şi legume, inclusiv pachetul de mediu şi TVA. Irlanda trebuie să restituie bugetului comunitar 2,44 milioane euro pentru deficienţe în analizele de risc şi verificări fizice insuficiente din punct de vedere cantitativ şi calitativ în ce priveşte schema de ajutor privind refinanţarea exporturilor. Franţa are de înapoiat 2,3 milioane euro pentru că nu a respectat termenul final privind plăţile şi nu a aplicat sancţiuni în cadrul schemei de ajutor alimentar. Slovenia trebuie să plătească 1,48 milioane euro pentru deficienţe identificate în sectoare cheie din zona plăţilor, Grecia are de returnat 1,28 milioane euro pentru controale insuficiente şi pentru transmiterea de date puţin fiabile privind exportul de zahăr. Cele mai mici sume de achitat către bugetul CE le au Spania – 400.000 euro pentru nerecunoaşterea unui criteriu al grupului de producători de fructe şi legume şi pentru corecţii în ce priveşte ajutoarele pentru animale, Italia – 4.000 euro pentru controlul administrativ insuficient în ce priveşte ajutorul pentru domeniul viermilor de mătase şi Cipru – 3.000 euro pentru plăţi suplimentare făcute producătorilor de vin.

Directorii destituiti de la APIA dau vina pe soft

Ministrul agriculturii Ilie Sarbu a demis joi, 19 martie, conducerea centrala si locala a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, dupa ce solicitarea sa ca platile la hectar aferente anului 2008 sa inceapa la 15 martie nu s-a concretizat.  In total 60 de directori au fost demisi. Presedintele Federatiei Sindicatelor APIA spune ca platile nu puteau incepe din cauza softului agentiei care este neperformant.  Ungureanu mai spune ca că măsura luată de ministrul Ilie Sârbu de a destitui toţi directorii agenţiei din ţară se va răsfrânge negativ asupra activităţii instituţiei. Presedintele Federatiei Sindicatelor APIA a precizat că principalul evaluator al activităţii funcţionarilor APIA este Comisia Europeană şi nu exclude posibilitatea ca cei destituiţi să se adreseze forurilor europene.