Actualitate and analiza and dezvaluiri and economie and eveniment and investigatii and preturi and stiri and stiri economice
CET Brasov, dna, facturi, Furnizorul de energie termica din Brasov, pompieri, Pretul mare al gigacaloriei produse de CET Brasov, scandal, teapa departamentuleconomic
6:18 pm
CET Brasov a devenit celebru in intreaga tara, dupa ce a emis iarna trecuta facturi de 2-3000 de RON pentru consumul de apa calda si caldura; producatorul de energie termica a devenit astfel cel mai scump furnizor de caldura si apa calda de pe glob; acum CET Brasov vrea sa cumpere cele mai scumpe servicii de pompieri din lume; pentru astfel de servicii de pompieri, CET Brasov estimeaza ca va cheltui 1.200.000 de RON timp de doi ani; factura s-ar ridica astfel la 5 miliarde de lei vechi lunar; legea nu obliga un agent economic sa cumpere servicii de pompieri; CET Brasov este practic un agent economic falit, care de ani de zile lucreaza pe pierdere, atarnand ca o piatra de moara de gatul municipalitatii.
CET Brasov a intrat in atentia opiniei publice din Romania in iarna care a trecut, cand in presa au aparut primele informatii despre facturile astronomice emise pe numele brasovenilor care au consumat apa calda si caldura produse de catre acest agent economic. Romanii aflau atunci cu stupoare ca unele familii s-au trezit ca incalzirea si apa calda ii costa, in apartamentele de doua sau trei camere din blocurile comuniste in care stau, sume de ordinul a 2-3.000 de RON, adica 20 -30 de milioane de lei. Autoritatile au intervenit imediat la semnalele mass-media, trimitand mai multe controale pe capul conducerii CET Brasov, controale ce s-au soldat cu amendarea producatorului de energie termica.
Furnizorul de energie termica din Brasov este un mamut industrial, conceput in perioada comunista in primul rand cu scopul de a deservi marile platforme industriale din Brasov - Roman,Tractorul, Rulmentul - si abia apoi sa asigure apa calda si caldura in oras. Dupa prabusirea comunismului, aceste uzine au disparut treptat din peisajul capitalist care se forma in Romania, fapt ce a afectat si CET-ul din Brasov. De multi ani, CET Brasov lucreaza in pierdere, costul de productie al apei calde si caldurii fiind mai mare decat pretul pe care il obtine. Intrat in administratia primariei, producatorul de energie termica este o piatra de moara atarnata de gatul municipalitatii. In prezent, CET Brasov deserveste mai putin de 40.000 de apartamente, adica jumatate din locuintele din orasul de la poalele Tampei.
Pretul mare al gigacaloriei produse de CET Brasov se datoreaza nu numai mostenirii lasate de sistemul comunist de termoficare. Un alt motiv al pretului imens platit de brasoveni pentru acest produs il constituie achizitiile paguboase pe care le practica uzina din Brasov.
Reporteri.ro a descoperit recent ca CET Brasov intentioneaza sa achizitioneze “servicii de pompieri”. Suma prevazuta pentru aceasta achizitie te inspaimanta: 120 miliarde de lei vechi pentru un contract de doi ani. Adica, CET Brasov vrea sa dispuna de serviciile unei firme private de pompieri platind lunar o factura de 5 miliarde de lei. Acesti bani ar urma sa fie luati tot de amaratii de brasoveni, care au fost nevoiti deja sa plateasca cea mai scumpa factura la apa calda si incalzire de pe plan mondial. Am incercat sa obtinem un punct de vedere din partea conducerii CET Brasov legat de acest subiect, dar demersul nostru a ramas fara rezultat.
Este adevarat la legislatia in ce priveste apararea contra incendiilor s-a modificat, devenind ceva mai dura. Dar Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor sau Ordinul 106/2007 al Ministrului Administratiei si Internelor obliga agentul economic doar sa angajeze cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor. In nici un caz legea nu obliga un agent economic sa cumpere servicii de pompieri. In plus, am contactat reprezentanti ai unor firme private de pompieri care ne-au relatat ca un astfel de pret, adica 5 miliarde de lei vechi pe luna, este mai mult decat piperat, este pur si simplu un jaf!!! Managerul unei astfel de firme ne-a declarat ca, pentru un obiectiv precum CET Brasov, pretul real al serviciului ar fi de 20-30 de mii de euro, adica in jur de un milliard lunar.
Vom urmari cu interes licitatia pe care CET Brasov o va desfasura pe 14 mai. Suntem si noi curiosi sa stim cate firme vor fi acceptate la licitatie (pentru neavizati, trebuie sa precizam ca in general o licitatie se aranjeaza prin blocarea participarii celorlalti competitori; acest lucru se face prin impunerea unor conditii specifice, anume concepute pentru a-l favoriza pe pe concurentul programat sa castige) si mai ales cine va obtine contractul.
Concluzia noastra: pe viitor la CET Brasov pompierii isi vor permite sa stinga focul cu apa calda; factura o vor plati brasovenii…
sursa: reporteri.ro
3 Responses »
Actualitate and analiza and economie and eveniment and munca and stiri and stiri economice
Ford, Piata de capital, BNR, Nokia, BET-FI, bani, banci, salariu, renault, greve, multinoationale, mana de lucru ieftina, jucu, arcelormital, financial times, liviu voinea, bns, analist financiar, asigurari, bcr, blog media, blog news, bobanzi, BRD, brokeri credite, brokerul zilei, campanie de presa, capital, card de credit, companie multinationala, conditii e acordare, cota de piata, credite bancare, creditul auto, creditul imobiliar, creditul ipotecar, creditul pentru nevoi personale, creditul pentru refinantare, criza financiara, dae, dobanzi la depozite, documente necesare, dolar, dolar american, economie, euro USD, financiar, financiarul, franci elvetieni, ghid credit ipotecar, ghid credit pentru nevoi personale, info financiar, informatii utile, institurii financiare, intermedieri financiare, ion tiriac, ipoteca, kapital plus group, kpg, mass-media, moise guran, mugur isarescu, piata, piata de capitac, Piraeus bank, promotie, publicitate, raiffeisen, rasdaq, refinantare, SIF Muntenia, the money chanel, venitul net, volksbank, munca departamentuleconomic
10:20 am
- DEPARTAMENTUL ECONOMIC -
Perioada salariilor mici acordate muncitorilor romani de către companiile multinationale se apropie de final. Cel putin asa reiese din evenimentele petrecute in ultima perioadă (in care angajatii romani au avut rolurile principale) care s-au soldat cu majorări salariale precedate de greve generale. Un economist al think-tank-ului Grupul pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea, a declarat că protestele sunt un semn care arată că Romania nu mai doreste să fie privită ca o economie emergentă.
Primul argument pentru care companiile intră pe piata din Romania este costul scăzut al fortei de muncă si al salariilor. Afirmatia este dovedită intrările pe piata romanească a unor branduri celebre ca Nokia, Ford, ArcelorMittal (unde are loc o greva). Mai mult si compania Daimler ia in calcul posibile relocări ale productiei in Romania si Polonia. Liderul confederatiei sindicatelor BNS, Costin Dumitru, ce reprezintă muncitorii din sectorul de automobile si cel naval, a descris grevele ca pe o “lectie acordată multinationalelor”. Greva de la Dacia, subsidiara grupului Renault ce produce autoturismul Logan, ar putea prevesti posibile proteste in alte sectoare, potrivit lui Dumitru. In momentul de fată, constructorul auto francez Renault răsuflă usurat că greva de la Dacia a luat sfarsit, in conditiile in care această uzină este responsabilă pentru 10 procente din productia totală a grupului si, in plus, marja de profit a uzinei romanesti este de peste sase procente, adică aproape dublu fată de media de 3,3 procente inregistrată anul trecut de restul grupului auto francez. Luna trecută, muncitorii de la Dacia au intrat in grevă solicitand o majorare salarială de 50 de procente.
Rezultatul grevei
La final, după trei săptămani de grevă in care grupul pentru care lucrau a avut pierdieri financiare semnificative, angajatii de la Dacia s-au multumit cu o majorare de 28 de procente si au reluat lucrul. Argumentul muncitorilor de la Dacia pentru cresterea salarială este simplu, dacă ei produc masini pentru pietele occidentale, atunci ar trebui să plătească un salariu comparabil cu cel al colegilor lor francezi. In momentul de fată salariul lor reprezintă doar a sasea parte fată de salariul omologilor lor de la uzinele Renault din Franta, chiar dacă muncitorii Dacia au beneficiat de o majorare salarială de 140 de procente intre 2003 si 2007, mult peste cresterea inflatiei si cresterea medie a salariilor din Romania. Renault a preluat uzina Dacia in anul 1999 si intre timp a transformat această uzină in unul din stalpii strategiei sale internationale. Dacia produce modelul low-cost Logan, dezvoltat initial pentru pietele emergente dar care intre timp s-a dovedit un succes in tările occidentale. Mana de lucru ieftină si taxele reduse, impreună cu succesul de piată al modelului Logan, au ajutat grupul Renault să facă fată conditiilor dificile de pe pietele mature din Europa Occidentală.
Multinationalele simt presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est
Dar Renault nu este singurul constructor care incepe să simtă presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est. Majoritatea constructorilor auto din Occident s-au indreptat spre aceste piete in căutarea de locatii competitive pentru amplasarea productiei lor. Anul trecut, Ford s-a confruntat cu proteste similare la uzina sa din apropiere de Sankt Petersburg, Rusia, care produce popularul model Focus. Muncitorii rusi au solicitat o majorare salarială de 30 de procente. Mutarea productiei in căutarea de zone cu costuri reduse nu este ceva nou in industria auto. La mijlocul anilor 1970, una din destinatiile favorite ale constructorilor auto europeni si americani era Spania si, intr-o mai mică măsură, Portugalia. Ford, General Motors, Renault, Peugeot-Citroën, Volkswagen si Fiat si-au mutat operatiunile sau au infiintat societăti mixte in Peninsula Iberică. Insă la finele anilor 1990 Spania si-a pierdut atractia ca urmare a solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sindicatelor si muncitorilor din industria auto.
Presa internatională a analizat ceea ce se intamplă in Romania
Renumita publicatie Financial Times a efectuat o analiză din care se poate concluziona că ceea ce se intamplă acum in Europa de Est urmează un model similar cu ceea ce s-a intamplat in Peninsula Iberică, cu o singură diferentă ingrijorătoare. In cazul Spaniei a fost nevoie de 20 de ani pentru ca ciclul low-cost să ajungă la sfarsit, in cazul Europei de Est se pare că ciclul a durat numai 10 ani. Companiile auto ar putea să inceapă să caute noi locatii pentru solutiilor lor de reducere a costurilor pe termen lung.
2 Responses »